Administrarea Optimă a Taxelor Vamale în Vederea Creșterii Activității Economice Externe

Introducere

Noile cerinţe pe plan mondial asupra relaţiilor dintre ţări impun schimbări semnificative în toate activităţile: cultural, politic şi îndeosebi, economic. Din acest punct de vedere se observă intensificarea relaţiilor economice dintre ţări, al cărui apogeu îl reprezintă formarea uniunilor vamale: asociaţii între diferite ţări, cu scopul eliminării taxelor vamale în relaţiile de comerţ exterior dintre ţările membre.

În perioada postbelică, în condiţiile în care interdependenţele economice internaţionale s-au adîncit, o reglementare a relaţiilor economice între state a devenit obiectivă, reglementare prin care s-a urmărit coordonarea modului de acţiune a statelor în domeniul politicii comerciale. Ca urmare, în afara unor reglementări a relaţiilor economice dintre state, în cadru bilateral, regional sau subregional, apare tendinţa de multilateralizare a relaţiilor economice externe prin intermediul unor acorduri ce au încercat sî codifice anumite principii şi reguli, în ceea ce priveşte folosirea diferitelor instrumente şi măsuri de politică comercială în relaţiile reciproce.

În organizarea statului, vama este o instituţie complexă care, pe lîngă rolul ei primordial, fiscal, îndeplineşte funcţia de instrument de protecţie a economiei naţionale şi, indirect, un rol social şi de apărare a naţiunii.

Politica vamala este instrumentul tradiţional de asigurare pentru economia naţională a unei protecţii adecvate faţă de concurenţa externă, deci faţă de importul de produse concurente din străinătate. În unele cazuri politica vamală vizează şi exportul, prin protejarea consumului intern faţă de tendinţa de ieşire din ţară a unor mărfuri strict necesare local sau prin acordarea de facilităţi la importuri folosite în producţii din export.

Spre deosebire de îngrădirile de ordin cantitativ, care sunt de natură administrativă, politica vamală este considerată ca instrument economic flexibil, care acţionează asupra preţului mărfurilor importate. Prin taxele vamale preţurile mărfurilor sunt majorate, determinând pe consumatori să prefere produsele locale, care sunt mai ieftine. Pe de alta parte, taxa vamală, atîta timp cît nu este prohibitivă, dă posibilitatea consumatorului să se apere faţă de unele preţuri excesive practicate de producătorii locali sau faţă de deteriorarea calităţii mărfurilor indigene. Consumatorul este astfel liber să opteze între aprovizionarea de la intern sau de la import, în funcţie de nivelul de preţ şi calitatea produselor. Deci, taxele vamale produc efecte complexe care se înscriu în sfera pur financiară, dar şi efecte economice şi comerciale: efect asupra veniturilor bugetare ale statului; efect de protejare a economiei naţionale sau protecţiei interne; efect de redistribuire a veniturilor dintre diferitele categorii de participanţi la activitatea economică (producători, consumatori, stat); efect asupra raportului de schimb al ţării; efect de competitivitate; efecte asupra veniturilor diferitelor categorii sociale; efect asupra balanţei de plăţi; efecte asupra costurilor.

În afară de influenţa nivelului preţului mărfurilor din import (uneori şi celor de export), ca principal scop, politica vamală are şi următoarele obiective: supravegherea aplicării reglementărilor referitoare la controlul relaţiilor financiare cu străinătatea; elaborarea periodică a statisticii de comerţ exterior la export si import, supravegherea diverselor reglementări sanitare, de mediu, sau de ordine morală publică referitoare la mărfurile de import sau export.

Deschiderea economiei prin liberalizarea schimburilor s-a impus pentru a preveni ineficienţa, s-a impus a fi omniprezentă protejarea temporară a structurilor productive ale economiei naţionale, pentru a evita încetarea activităţii agenţilor economici care puteau deveni rentabili. Luarea deciziilor a impus o anumită prudenţă, datorită implicaţiilor operaţiunilor de comerţ exterior asupra soldurilor balanţei comerciale şi a balanţei de plăţi externe. În acest timp, politica vamală a Republicii Moldova a fost influenţată de protocolurile şi acordurile internaţionale încheiate. În calitate de membră a Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), ajustarea taxelor vamale a avut în vedere evaluarea deciziilor ţărilor membre. Susţinerea şi amplificarea schimburilor economice cu ţările Uniunii Europene a determinat necesitatea adaptării la evoluţia politicilor vamale comunitare. Prin deciziile luate s-a dorit revizuirea licenţelor de import, eliminarea taxelor vamale de export pentru persoanele juridice, reducerea majorităţii cotelor de impunere.

Încasarea taxelor vamale necesită un aparat foarte complicat. Complexitatea sistemului vamal este demonstrată de numarul mare de vămi şi taxe plătite pentru orice fel de marfă sau comerţ, sub aspecte diferite, chiar în aceeaşi localitate

Deci prezenta lucrare are drept scop analiza administrarării optime a taxelor vamale în vederea creşterii activităţii economice externe a Republicii Moldova.

Lucrarea se prezintă în trei părţi de bază: în prima parte este prezentată baza teoretică a taxelor vamale şi administrarea optimă a acestora, partea a doua include administrarea taxelor vamale în Republica Moldova, iar la capitolul III sînt determinate căile de perfecţionare.