Administrarea riscurilor bancare în Republica Moldova

CAPITOLUL I

ABORDAREA NOȚIUNII DE RISC BANCAR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Noţiunea de risc poate fi definită ca un angajament care poartă o incertitudine datorită probabilităţii de câştig sau pierdere. În activitatea bancară, asumarea riscurilor poate fi cercetată pentru posibilele sale avantaje viitoare, cum este cazul operaţiunilor speculative pe pieţele financiare sau de schimb, dar şi a posibilelor pierderi imprevizibile.

În general, asumarea riscurilor este legată de investiţii. Or, riscul fiind atribuit investiţiilor în general, asumarea riscului devine inevitabilă şi justifică existenţa băncilor. Băncile investesc resurse împrumutate – care sunt un multiplu substanţial al propriului capital. Recuperarea cu întârziere a resurselor investite provoacă o serie de dezechilibre la nivelul băncii care pot îmbrăca diferite forme şi se pot alimenta reciproc.

Riscurile specifice activităţii bancare se clasifică în trei categorii:

1 riscuri financiare;

2 riscuri comerciale;

3 riscuri de mediu.

Riscurile financiare sunt riscuri specifice operaţiunilor de creditare, cele mai multe dintre aceste riscuri fac obiectul unor reglementări bancare. Formele sub care se manifestă sunt următoarele:

• riscul de credit;

• riscul ratei dobânzii;

• riscul de lichiditate;

• riscul de schimb valutar;

• riscul insolvabilităţii.

Riscurile financiare sunt strict legate de structura bilanţului contabil al băncii, sunt foarte sensibile la dezechilibrele care pot să apară în compoziţia resurselor şi plasamentelor băncii. Riscurile financiare sunt singurele riscuri care pot fi generate, gestionate, amplificate sau eliminate de către managementul bancar.

Riscurile comerciale sunt riscuri generate de inadaptibilitatea băncii la noile servicii şi produse ca urmare a unui slab serviciu de marketing şi lipsa de talent managerial pentru noile pieţe. Formele sub care se manifestă sunt următoarele:

a) riscul de produs/serviciu;

b) riscul de piaţă;

c) riscul de imagine comercială.

Riscul de produs/serviciu este rezultatul unei evoluţii nefavorabile a valorificării unui produs nou sau serviciu, ca urmare a lipsei de abilitate a băncii privind distribuirea produselor.

Riscul de piaţă este efectul dependenţei de piaţă a băncii. Dacă acesta nu este „împărţit” între mai multe pieţe, rentabilitatea băncii este dependentă direct de evoluţia unei singure pieţe.

Riscul de imagine comercială constă în percepţia negativă a unei bănci de către clienţii ei ca urmare a unei calităţi generale proaste de servire a clienţilor, tratament prost al reclamaţiilor clienţilor cumulând cu articole de presă în defavoarea băncii.

Riscurile de mediu sunt riscuri asupra cărora banca fie nu are control, fie are un control limitat. Formele sub care se manifestă sunt următoarele:

- riscul de deficit – produs de către hoţi sau fraudă comisă de angajaţii băncii;

- riscul economic – determinat de conjunctura economică la nivel naţional şi regional;

- riscul competiţional – determinat de similitudinea produselor şi serviciilor oferite de celelalte bănci sau instituţii financiare;

- riscul de reglementare – determinat de deciziile luate de autorităţile bancare, de cele mai multe ori într-o manieră nefavorabilă pentru bancă.

1.1. Definirea, identificarea și clasificarea riscurilor bancare

Pregătirea mediului unei economii de piaţă presupune remodelarea şi înlocuirea vechiului sistem economic cu unul nou, bazat pe un cadru instituţional cu sisteme financiare, bancare, monetare şi valutare specifice economiei de piaţă. Procesul de remodelare a sistemului bancar a vizat, pe de o parte, crearea unui sistem bancar specific economiei de piaţă, iar, pe de altă parte, armonizarea legislaţiei moldoveneşti cu aceea a ţărilor din Uniunea Europeană.

Remodelarea sistemului bancar a vizat în principal următoarele aspecte:

1 restructurarea sistemului bancar;

2 reglementarea, autorizarea şi supravegherea activităţii bancare.

Procesul de restructurare a sistemului bancar a debutat încă de la sfârşitul anului 1990, Banca Naţională a Moldovei fiind înfiinţată în 1991. Odată cu adoptarea celor două legi bancare – Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei şi Legea instituţiilor financiare în iulie 1995, s-a consfinţit crearea unui sistem bancar pe două niveluri, de tip occidental, bazat pe principiul universalităţii băncilor.

Unele riscuri la care este supusă banca sunt evidente, altele nu pot fi identificate, indiferent de măsurile de precauţie luate, până la declanşarea lor. În aceste condiţii, se poate recomanda o clasificare detaliată a tuturor riscurilor la care poate fi supusă banca, în vederea limitării la maxim a riscurilor neidentificate.