Administrația publică - Galați

Capitolul I Scurt istoric privind administraţia publică

Secţiunea I- Noţiunea de administraţie publică

Normele dreptului administrativ reglementează raporturile sociale referitoare la organizarea şi activitatea administraţiei publice.

Prin administraţia publică se realizează funcţia executivă a statului, întrucât ea are ca sarcină organizarea executării şi executarea în concret a legilor. Administraţia publică cuprinde organele administraţiei publice centrale şi serviciile lor descentralizate, precum şi organele administraţiei publice locale.Toate aceste autorităţi îşi desfăşoară activitatea sub conducerea generală a Guvernului, care este şeful puterii executive

Noţiunea de administraţie publică are un dublu sens:

In sens formal, prin administraţie publica înţelegem ansamblul autorităţilor şi instituţiilor publice care realizează, pe baza şi în vederea executării legii, o activitate cu un anumit specific.

In sens material, prin administraţie publică înţelegem activitatea de organizare a executării şi executarea în concret a legilor de către autorităţile care compun acest sistem în vederea satisfacerii intereselor generale, scop în care adoptă acte juridice, organizează şi asigură buna funcţionare a serviciilor publice şi execută anumite prestaţii către populaţie.

Administraţia publică concepută ca sistem de organe ale statului este alcătuită din: Preşedintele României, Guvern, ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, serviciile lor descentralizate în judeţe, prefectul şi autorităţile administraţiei publice locale.

Administraţia publică concepută ca activitate are două componente:

a) o componentă executiv-dispozitivă prin care administraţia publică organizează executarea şi execută în concret legile adoptând, în acest scop, acte administrative de autoritate;

b) o componentă de prestare de servicii publice prin care administraţia publică înfiinţează, organizează şi ia toate măsurile pentru asigurarea bunei funcţionări a serviciilor publice.In acest scop administraţia publică încheie diverse acte juridice bilaterale sau multilaterale, săvârşeşte diferite fapte materiale şi execută anumite operaţiuni tehnico- materiale.

In concluzie, administraţia publică îşi desfăşoară activitatea prin acte administrative, fapte materiale juridice şi operaţiuni tehnico-materiale.

Secţiunea a II a

Noţiunea, obiectul de reglementare şi izvoarele dreptului administrativ

Dreptul administrativ este acea ramură a dreptului care cuprinde ansamblul normelor juridice ce reglementează raporturile sociale referitoare la organizarea şi activitatea administraţiei publice pe baza şi în executarea legii.

Raporturile sociale pe care le reglementează normele dreptului administrativ au fost clasificate în doctrină astfel:

a) norme care au ca obiect raporturile dintre autorităţile administraţiei publice, pe de o parte, şi dintre acestea şi persoanele fizice şi juridice, pe de altă parte;

b) norme referitoare la Statutul funcţionarului public;

c)norme care reglementează răspunderea patrimonială a autorităţilor administraţiei publice, precum şi răspunderea administrativă (contravenţională) a persoanelor fizice şi juridice;

d) norme care reglementează instituţia contenciosului administrativ;

e) norme procesuale care reglementează principiile şi procedura după care se desfăşoară activitatea autorităţilor administraţiei publice.

Normele dreptului administrativ prin care sunt reglementate aceste raporturi sociale sunt cuprinse în anumite acte normative care constituie izvoarele3 acestei ramuri de drept. Aceste izvoare sunt:

a)Constituţia sau legea fundamentală a ţării,care are o forţă juridică supremă, toate celelalte acte normative trebuind să fie conforme acesteia.

b) Legile organice care conţin norme de drept administrativ referitoare la organizarea şi funcţionarea administraţiei publice ca de exemplu :Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, Legea nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ etc.

c) Legile ordinare care conţin norme ce reglementează raporturi de drept administrativ ca de exemplu, Legea fondului funciar nr. 18/1991 sau Legea 10/2001 privind situaţia juridică a unor imobile. Aceste legi prevăd anumite obligaţii pentru prefect, consiliul judeţean şi consiliile locale referitoare la restituirea unor imobile sau acordarea de despăgubiri persoanelor îndreptăţite,

d) Decretele prezidenţiale pot fi izvoare ale dreptului administrativ dacă au caracter normativ şi reglementează raporturi juridice din sfera puterii executive;

e) Actele administrative normative ale Guvernului şi ale administraţiei publice centrale de specialitate;