Agricultura în cadrul economiei Republicii Moldova

Republica Moldova a fost dintotdeauna recunoscută prin terenurile sale fertileș i prin agricultură, coloana vertebrală a economiei sale. Solurile negre (cernoziomurile) din Moldova sunt printre cele mai fertile soluri din lume. Terenurile arabile constituie circa 74% din suprafaț a totală a terenurilor agricole, cu suprafaţa de 3384,6 mii ha, cel mai înalt procentaj din Europa.

Tabelul 1 : ” Suprafața pământului agricol”

Poziția în lume Țara Pământ agricol (% din suprafața totală)

1 Uruguay 82,55971

2 Saudi Arabia 80,77779

3 Kazakhstan 80,37634

4 South Africa 79,83002

11 Moldova 74,77943

18 Ukraine 71,24584

41 Romania 60,10953

244 Canada 7,176107

264 Suriname 0,565385

Sursa: database World Development Indicators

Tradiţional, agricultura a fost o componentă majoră a economiei moldoveneș ti. Impactul tranziț iei la economia de piaț ă ș i, asociat cu aceasta, destrămarea gospodăriilor colective şi de stat au avut impact negativ asupra sectorului agricol.

Figura 1: ”Valoarea adăugată a sectorului agrar în PIB, 1995-2016 (%)”

In urma celor relatate, totuşi putem menţiona că sistemul agroalimentar este important in economia RM, precum a menţionat şi Comisarul European pentru Agricultură şi dezvoltare Rurală Dacian Cioloş: ”Sectorul agroalimentar este un domeniu cheie, un sector cu cel mai mare potenţial, care ar apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană. De gestionarea corectă a acestui sector şi atragerea investiţiilor, depinde viitorul european al Republicii Moldova”. (Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală Dacian Ciolaş).

Tabelul 2 : ”Produsul Intern Brut pe resurse”

preţuri curente, mii lei

2016 inclusiv trimestrele

I II III IV

A Agricultură, silvicultură şi pescuit 16 443 256 993 297 2 120 689 8 366 325 4 962 945

PRODUSUL INTERN BRUT 134 937 070 27 156 332 31 532 985 39 900 633 36 347 121

Sursa: Biroul Național de Statistică

În anul 2016, conform estimărilor preliminare ale Biroului Naţional de Statistică (BNS), producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile populaţiei) a marcat 118,6% faţă de anul 2015. Majorarea producţiei globale agricole a fost determinată de creștera producţiei vegetale – cu 26,0 % și a producţiei animaliere – cu 3,1%.

Figura 2: ”Indicii volumului producţiei agricole în 2007- 2016 (în % faţă de anul precedent)”

Analiza impactului diferitor tipuri de producţie asupra ritmului volumului fizic al producţiei agricole în anul 2016 faţă de anul 2015 indică, că o influenţă pozitivă mai semnificativă a avut creşterea producţiei de cereale şi leguminoase boabe (cu 34,6%), floarea soarelui (cu 38,9%), fructe, nuci şi pomuşoare (cu 19,2%), cartofi (cu 35,0%), vite şi păsări (în masă vie) (cu 4,8%), legume (cu 12,1%), rapiță (de 2,7 ori), care a generat majorarea producţiei globale agricole, corespunzător, cu 8,1%, cu 4,5%, cu 1,5%, cu 1,0%, cu 0,9%, cu 0,8%, cu 0,7%.

În anul 2016 ponderea producţiei vegetale în total producţia agricolă a constituit 72% (în anul 2015 – 68%), din care de cereale şi leguminoase boabe – 26,4% (23,3%), culturi tehnice – 17,4% (15,1%), cartofi – 3,3% (2,9%), legume – 6,3% (6,7%), fructe, nuci și pomușoare – 8,0% (8,0%), struguri – 7,0% (8,1%). Producţiei animale i-a revenit 28% (în anul 2015 – 32%), din care de vite şi păsări – 16,0% (18,2%), lapte – 7,9% (9,4%), ouă – 2,9% (3,2%).

Creşterea producţiei vegetale (şi respectiv a ponderii acesteia în total producţia agricolă) în anul 2016 faţă de anul precedent a fost generată de creșterea roadei medii la majoritatea principalelor culturi agricole. Astfel, producţia medie la un hectar de soia a crescut cu 64,4%, de cartofi – cu 45,6%, de porumb – cu 35,5%, de grîu – cu 30,3%, de rapiță – cu 28,3%, de floarea soarelui - cu 27,2%, de sfeclă de zahăr – cu 23,6%, de legume de cîmp – cu 14,5%.