Alegerea și Decizia în Economia Sectorului Public

De-a lungul timpului s-au produs mutatii semnificative în volumul, structura si calitatea resurselor economice. În ce priveste nevoile, ele pot fi satisfacute în diferite grade, dar întotdeauna apar altele noi. De aceea, în ciuda faptului ca progresul tehnic creeaza noi resurse si ca suntem în pragul cuceririi cosmosului, oferindu-ne un potential suplimentar, resursele trebuie interpretate ca fiind limitate.

Efortul dintotdeauna si de pretutindeni al oamenilor de a alege resursele limitate si a ierarhiza folosirea lor pentru o cât mai buna satisfacere a nevoilor nelimitate a fost sintetizat de catre economisti ca problema economica fundamentala.

Alegerea va fi întotdeauna o problema atât pentru consumator cât si pentru producator. Pentru consumator ca optiunea sa fie rationala, ea trebuie sa se faca pe baza unei ierarhizari a nevoilor în functie de importanta lor. Pentru producator optiunea se întemeiaza pe avantajul comparativ, adica pe ceea ce pot ei obtine în plus prin producerea unui serviciu fata de ceilalti concurenti. Concret, subiectii vor alege, la un consum egal de resurse, varianta care furnizeaza rezultate si satisfactii maxime, iar la efecte si avantaje egale, varianta cu cu consum minim de resurse.

Alegerea subiectilor are loc, în general, pe criterii de rationalitate economica, de eficienta economica.

Principiul urmarit în activitatea economica este de maximizare a efectelor utile si de minimizare a consumului de resurse si de efort. Rationalitatea vizeaza, de asemenea, maximizarea satisfacerii nevoilor umane. Activitatea economica rationala si eficienta se caracterizeaza prin subordonarea ei fata de nevoile umane în continua crestere si diversificare.

Activitatea economica are finalitate, adica urmareste scopuri previzibile.

Telul activitatii economice este crearea bunurilor necesare satisfacerii trebuintelor umane ( hrana, îmbracaminte, locuinta, instructie, odihna etc ). Cum resursele oferite de natura pentru crearea bunurilor necesare sunt întotdeauna insuficiente, în comparatie cu trebuintele nelimitate, prin activitatea lor, oamenii se straduiesc sa reduca decalajul dintre si sa atenueze inadecvarea la trebuintele lor.

Economia urmãreste administrarea cât mai bunã a resurselor economice în vederea satisfacerii cât mai multor nevoi. Utilizarea resurselor în activitatea economicã este supusã procesului decizional care se concretizeazã într-o alegere.

Cresterea complexitatii vietii economice, a condus la necesitatea cunoasterii mecanismului comportamentului economic uman, care devine tot mai amplu si mai complicat, ceea ce impune studierea separata a celor doua componente intrinseci: comportamentul omului în calitate de producator de bunuri si servicii si comportamentul lui de consumator .

Pentru societatea contemporana , în care progresul tehnico- stiintific tinde în multe domenii sa înlocuiasca producatorul  om cu producatorul  masina, devine foarte importanta si semnificativa studierea comportamentului de consum, cu atât mai mult cu cât resursele rare cu întrebuintari alternative pe care societatea umana le are la dispozitie impun producerea, numai a acelor bunuri si servicii care satisfac nevoile în cantitatile necesare. De aceea, cunoasterea si explicarea comportamentului de consum si cumparare a devenit o necesitate stringenta, ignorarea modului de manifestare a acestuia, producând grave dezechilibre.

Modul în care consumatorul abordeaza luarea deciziei de cumparare si metodele utilizate trebuie sa-i preocupe în mod deosebit pe operatorii de marketing, pentru a întelege cum consumatorii transforma marketingul si alte variabile de intrare în reactii de cumparare.