Alte grupări regionale din Europa

CUPRINS 38

1. Introducere

Operând la nivel internaţional pe diferite stadii de putere, statele naţionale concurează pentru o poziţie mai bună în comerţul internaţional, atragerea de investiţii străine, creşterea competitivităţii, toate acestea cu scopul maximizării bunăstării sociale.

Astfel, statele nationale au considerat ca ar fi mai bine pentru ele daca s-ar uni in grupări regionale astfelnincât aceasta cooperare regională să reprezinte o dimensiune semnificativă a diplomaţiei. În acelaşi timp, experienţa de până acum demonstrează că o serie de probleme politice, economice, de securitate şi culturale pot fi mult mai bine abordate şi rezolvate într-un cadru relativ omogen, unde există o anumită coeziune şi o experienţă comună de dezvoltare. În acest sens, regiunile pot oferi cadrul propice pentru stabilirea unor mecanisme de cooperare, care contribuie la climatul de securitate internaţional:

• Asociaţia Europeană a Liberului Schimb(AELS)

• Comunitatea Statelor Independente (CSI)

• Procesul de Cooperare a Statelor Sud-Est Europene (SEECP)

• Iniţiativa Central Europeană (ICE)

• Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA)

• Procesul de Cooperare Dunareană

• Gruparile Europene de Cooperare Teritoriala (GECT)

• Consiliul Cooperării Regionale (RCC)

• Iniţiativa de Cooperare Sud-Est Europeană (SECI)

• Centrul Regional SECI pentru Combaterea Infracţionalităţii Transfrontalier

• Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN)

• Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – GUAM

Aceste grupări regionale din Europa au fost fondate pentru armonizarea relaţiilor între state, crearea unei zone de liber schimb şi dezvoltarea comerţului regional şi internaţional. Trecerea la economia de piaţă a ţărilor din centrul şi estul Europei a creat probleme suplimentare pentru Europa de Vest, dar a oferit şi noi oportunităţi de afaceri atât pentru investiţii cât şi pentru ocuparea forţei de muncă. De fapt, cele mai importante avantaje oferite de către ţările din Europa Centrală şi de Est sunt salariile mici şi abundenţa forţei de muncă, în ciuda infrastructurii slab dezvoltate, corupţie sau întârzierea aplicării reformelor în domeniile-cheie. Procesul de integrare europeană nu a reprezentat o creaţie spontană şi nici rezultatul unei politici de dominare naţională, ci este rodul unei decizii politice, expresia dorinţei de cooperare a statelor dezvoltate din Europa de a renunţa la anumite atribute ale suveranităţii naţionale, în favoarea unei structuri supranaţionale bazată pe îndelungate tradiţii culturale, spirituale şi intelectuale.

Europa Centrală şi de Sud-Est se confruntă, în epoca mondializării, cu o serie de probleme grave,

destabilizatoare, care devin tot mai acute şi mai presante, a căror soluţionare implică un angajament

comun al statelor regiunii, aflate în plin proces de integrare europeană şi euro-atlantică.

In Uniunea Europeană, AELS şi CEFTA sunt organizaţii anexă faţă de, din punct de vedere al legislaţiei aplicate şi al politicilor economice, fiscale şi vamale ce-şi au substratul doctrinar în legislaţia UE. Totodată, aceste asociaţii reprezintă un examen economic şi comercial pentru statele din Europa de Est care doresc să se integreze în marea familie europeană. CEFTA s-a constituit chiar din acest motiv şi acţionează ca intermediar între statul candidat şi UE. Pe de altă parte, AELS se doreşte a fi un grup de refugiu pentru statele dezvoltate care nu doresc să participe în Uniunea Europeană, dar care respectă anumite principii din UE privind, zona de liber schimb, tariful vamal şi înlăturarea barierelor tarifare şi netarifare.

CSI şi GUAM sunt grupările din Europa de Est ce s-au format pentru crearea unei zone de liber schimb aplicând politici diferite de UE, fiind subordonate politicii Federaţiei Ruse. CSI grupează fostele state socialiste din cadrul URSS şi joacă rolul de CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). GUAM-ul s-a creat pentru formarea unei zone de liber schimb în Europa de Est, asemănător AELS, numai că, statele membre în GUAM sunt slab dezvoltate, şi prin această apartenenţă, statele îşi creează avantaje de ordin vamal, industrial şi comercial, totodată colaborând şi la securitatea din regiune.

2. Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS)

2.1 Scurt istoric

Asociaţia Europeană de Liber Schimb (EFTA ,AELE ) s-a stabilit instituţional la data de 3 mai 1960, în urma semnării Convenţiei AELS din Stocholm, din 4 ianuarie 1960. Scopul iniţial al acestei organizaţii internaţionale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale în comerţul dintre statele membre. Prin convenţia AELS, statele semnatare au stabilit o zonă de liber – schimb pentru comerţul mărfurilor, convenţia fiind completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii. Spre deosebire de UE, AELS nu este o uniune vamală, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili în principiu liber taxele vamale şi politica comercială externă privind statele terţe, adică ţările non-AELS.

Tratatul cuprinde următoarele prevederi mai importante: desfiinţarea treptată, până la 1 ianuarie 1970, a taxelor vamale şi a restricţiilor cantitative la importul de produse industriale în relaţiile comerciale dintre ţările membre; de asemenea s-a prevăzut ca dezarmarea vamală şi înlăturarea restricţiilor cantitative să nu se extindă şi asupra produselor agriculturii şi pisciculturii; în relaţiile comerciale cu terţii s-a prevăzut ca ţările membre să desfăşoare o politică comercială independentă; tratatul a prevăzut şi înfiinţarea unor organe de conducere care să vegheze la aplicarea în practică a prevederilor lui, organe care nu au un caracter supranaţional (Consiliul Ministerial, Comitetul delegaţiilor permanenţi, Comitetele permanente ale AELS, Secretariatul AELS). La 31 decembrie 1966 au fost complet desfiinţate taxele vamale de import la produsele industriale în relaţiile comerciale reciproce, adică cu trei ani mai devreme faţă de prevederile tratatului.