Amenajare Turistica Teritorială a Municipiului Brașov

Cap 1. Localizarea şi delimitarea spaţiului analizat

Braşov (în germană Kronstadt, maghiară Brassó, latină Brassovia/Corona, între 1950 şi 1960 Oraşul Stalin) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România. Deţine titlul de oraş-martir.

Municipiul Braşov, se află în centrul ţării, în Depresiunea Braşovului, situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaţilor, delimitat în partea de S şi SE de masivele Postăvaru care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraş şi Piatra Mare, la 161 km de Bucureşti. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. În apropierea sa se găsesc localităţile Predeal, Buşteni, Sinaia, Făgăraş şi Sighişoara. Municipiul are o suprafaţă de 267,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Braşovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) şi Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul a mai înconjurat şi Dealul Straja şi Dealul Cetăţii.

Prin municipiul Braşov trec pârâul Graft, (numit şi Pietrele lui Solomon în partea lui superioară), pârâul Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Popilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Valea Gorganu, Râul Timişul Sec şi Canalul Timiş.

Climă şi precipitaţii

În Braşov, vara şi iarna durează aproximativ 50 de zile fiecare. Clima municipiului Braşov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental: mai umedă şi răcoroasă în zonele de munte, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în depresiune. Temperatura obişnuită de vară se situează în intervalul 22°C – 27°C, iar cea de iarnă între -10°C şi -2°C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Braşov ajunge la +15°C (la soare), în această staţiune putând fi practicate aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la Braşov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. La nivelul municipiului cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 124,8 mm.

Cadrul socio – economic al municipiului Braşov

Populaţia, fenomene demografice şi forţa de muncă

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a oraşului şi extinderea acestuia, a crescut şi populaţia sa. Numai pentru ultimele secole, putem aprecia sporul aproape exponenţial:

• 1890: ½ 30 781 locuitori

• 1930: 59 232 locuitori

• 1948: 82 984 locuitori

• 1972: 192 205 locuitori¹

• 1992: 355 593 locuitori

• 2000: 317 772 locuitori²

• 2002: 284 596 locuitori[1]

• 2006: 281 375 locuitori² (la 01.07.2006)

• 2008: 279 700 locuitori (la 01.01.2008)[2]

Note: ¹ include şi comuna suburbană Ghimbav; ² număr estimativ

Evoluţia populaţiei ocupate şi a salariaţilor în perioada 1990 - 2006

Populaţia ocupată a scăzut de la 324,9 mii pers în 1990 până la 227 mii de pers în 2006.

Evoluţia ratei şomajului în perioada 1990 – 2006

Cap 2. Analiza resurselor turistice

2.1. Resurse turistice naturale

Tâmpa (în maghiară Czenk, în germană Zinne, alternativ Kapellenberg) este un munte care aparţine de masivul Postăvaru, localizat în sudul Carpaţilor Orientali (mai precis în Carpaţii de Curbură) şi înconjurat aproape în totalitate de municipiul Braşov. Înălţimea: 960m (după unele surse 995m). Mare parte a sa (150 ha) este declarată rezervaţie naturală, datorită speciilor de animale (urşi, râşi, lupi, fluturi - 35% din totalul speciilor din ţara noastră, păsări) şi plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsană) care se găsesc pe acest munte.

Pietrele lui Solomon – în partea de vest a Braşovului pot fi văzuţi doi munţi denumiţi « Pietrele lui Solomon », care reprezintă un punct de atracţie turistică atât pentru localnici, cât şi pentru cei veniţi din alte oraşe sau tări. Peisajul este copleşitor de frumos şi plin de legendă şi istorie.

Valea dintre cele doi munţi stâncoşi este exploatată la maxim în sezonul cald de către turiştii sau localnicii dornici de peisaje spectaculoase de munte. Locul este amenajat cu grătare în piatră, mese şi bănci din lemn masiv, chiar şi pentru copii există un legănuş şi un balansoar. Falezele de calcar sunt ideale pentru plimbări relaxante pentru amatori, precum şi pentru escalade sportive pentru cei avizaţi, aici existând multe trasee de escaladă amenajate.