Amenajarea Teritoriului

Proiect
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 13 în total
Cuvinte : 4674
Mărime: 33.11KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Delia Popescu
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE COMERT  TURISM

Extras din document

AMENAJAREA TURISTICA A ZONEI PRAHOVA

Cap.1.Identificarea zonei si alegerea tipului de amenajare

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei. Aceasta situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si, implicit, a celor economico-gepgrafice.

Judetul Prahova are o suprafata de 4694 kmp (1,97% din suprafata tarii), o populatie de peste 800000 de locuitori si un numar de 100 de localitati si anume : un municipiu, 13 orase, 10 comune suburbne, 76 de comune, la care se adauga 403 de sate.

Resedinta judetului o constituie municipiul Ploiesti.

Din punct de vedere industrial acest judet se evidentiaza prin productia de : benzina, motorina, petroluri, benzen, toluen, xileni, masini, utilaje si instalatii pentru exploatare geologica, pentru forajul sondelor, carton asfaltat, productia de anvelope, geamuri trase si laminate, ingrasaminte fosfatice, acid sulfuric,sticla, hartie, tesaturi de in si canepa, utilaje tehnologice pentru prelucrarea titeiului.

Judetul Prahova este strabatut in lung de meridianul de 26º, care merge aproximativ in lungul Teleajenului si trece prin Ploiesti si Maneciu Ungureni.De asemenea este traversat de paralela de 45º,care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si Mizil. Intretaierea celor doua linii geografice are loc in raza localitatii Blejoi.

Ca unitate administrativa, judetul Prahova a functionat cel putin din secolul al XIV-lea, insa teritoriul si suprafata lui au variat in decursul istoriei. Pana la 1 ianuarie 1845 el avea o intindere mai mica si cuprindea partea de vest a actualului judet. El se invecina cu vechiul judet Saac sau Secuieni, al carui teritoriu a fost impartit in 1845 si atribuit judetelor Prahova si Buzau. Pana in preajma celui de-al doilea razboi mondial, judetul Prahova cuprindea teritoriul actual, cu unele exceptii: Morenii cu regiunea lor aferenta se numara printre orasele prahovene, in schimb Mizilul apartinea judetului Buzau.

In functie de necesitatile economice, aceasta unitate administrativa a suferit modificari ca suprafata si limite si, temporar, a fost inglobata la unitati mai mari. In anul 1968 judetul Prahova si-a capatat conturul actual.

Teritoriul judetului are aproximativ forma unui patrulater, cu laturile paralele si egale, doua cate doua: lungimea este de circa 90 de km, iar latimea este de circa 56 de km. Intre cele doua puncte extreme : varful Omu in nord-vest si coltul de sud-est al judetului este o distanta de 112 km.

Cap. 2. Selectia teritoriului

Conditii naturale

Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica varietatea si dispunerea lui in forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depasesc pe alocuri inaltimea de 1800 m si chiar 2000 m ocupa partea nordica alcatuind treapta cea mai inalta. Dealurile cu inaltimi cuprinse intre 400 si 800-900 m formeaza treapta mijlocie si ocupa partea mediana a judetului. Campia , cu inaltimi de 70-200 m, prelungita in lungul Prahovei pana la 350-400, se dispune in partea sudica si se prezinta ca un plan usor inclinat (NV-SE).

Intre cel mai inalt punct varful Omu (2505 m)-si cel mai coborat- in zona de varsare a Prahovei (70 m)- este o diferenta de nivel de 2435 m.

Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume : muntii, 26,2%; dealurile,36,5%; campia,37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt , in general, clar delimitate prin denivelari de cel putin 200 m.

Muntii

Regiunea de munte, alcatuita predominant din formatiuni cretacice, iar spre est si din formatiuni paleogene, ocupa partea nordica a judetului. Ea este delimitata spre sud de o denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localitatile Talea, Posada, Pietriceaua, Bertea,Schiulesti, Maneciu Ungureni, Cerasu, Batrani, Starchiojd si domina regiunea dealurilor. In cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat in urma unor perioade indelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, intrerupte de faze de inaltare in bloc. Dupa fiecare inaltare a edificiului muntos eroziunea si-a reluat activitatea ducand la formarea unor nivele mai scunde, cel mai recent reprezentat prin trepte in lungul vailor sau la marginea muntilor.

Cel mai inalt nivel de eroziune se situeaza la o inaltime de 1750-1800 m si a fost denumit platforma Bobu Mare.

Al doilea nivel de eroziune se numeste platforma Setu si are o inaltime de 1400-1500 m, iar cel de-al treilea nivel poarta denumirea de platforma Predeal si are inaltimea de 1000-1200 m.

Masivul Bucegi , cu peisajul lui impozant si cu inaltimi de 2000-2500 m,este impartit intre judetele Prahova, Dambovita si Brasov. Din acest masiv , judetului Prahova ii revine partea lui estica, cu spectaculosul abrupt dintre Sinaia si Busteni.

Prin peisajul lor alpin, prin numeroasele cabane , hoteluri, poteci marcate si instalatii de transport pe cablu ca si prin modernizarea unor sosele, Bucegii constituie prima regiune turistica din judetul Prahova.

Muntii Garbova, cuprinsi intre vaile Prahovei , Azugii si Doftanei , sunt alcatuiti dintr-o culme principala sinuoasa cu directie generala nord-sud. De-a lungul acesteia se insira cele mai mari inaltimi : Neamtu (1923 m), Rusu (1902 m), Cazacu (1753 m ), Baiu Mare (1895 si 1908 m), Gagu Mare (1660 m). Din culmea principala se rasfira spre vest si est culmi secundare ale caror inaltimi staruie la 1400-1500 m si la 1100-1200 m, reprezentand resturi ale vechilor platforme de eroziune- Setu si Predeal.

Muntii Grohotis ocupa spatiul dintre vaile Doftanei si Teleajenului.Culmea lor principala, aflata in prelungirea culmii Bratocea din Masivul Ciucas, grupeaza cele mai mari inaltimi:Babes (1684 m), Grohotis (1767 m) si Sf. Ilie(1588 m).Din acest varf se desprinde spre sud-est Culmea Nebunului, intre vaile Crasnei si Teleajenului,o insiruire de maguri despartite de sei, consecinta a alternantei de gresii si sisturi marnoase. Spre sud-est culmea se continua pana in varful Radila Mare (1490 m), unde se bifurca imbratisand Obarsia Varbilaului : Culmea Trifoiu (1372 m), continuata cu Plaiul Serban Voda, si Culmea Paltinetu cu varfurile Clabucet (1394 m) si Paltinetu (1317 m).

Masivul Ciucas este al doilea masiv proeminent din judetul Prahova. Desi mai mic decat Bucegii, el isi afirma personalitatea geografica prin inaltimile lui de peste 1800 m ( varful Ciucas cu 1954 m din Culmea Bratocei si varful Gropsoare cu 1883 m din Culmea Zaganului ) si prin relieful sau ruiniform cu o deosebita nota de atractie.

Preview document

Amenajarea Teritoriului - Pagina 1
Amenajarea Teritoriului - Pagina 2
Amenajarea Teritoriului - Pagina 3
Amenajarea Teritoriului - Pagina 4
Amenajarea Teritoriului - Pagina 5
Amenajarea Teritoriului - Pagina 6
Amenajarea Teritoriului - Pagina 7
Amenajarea Teritoriului - Pagina 8
Amenajarea Teritoriului - Pagina 9
Amenajarea Teritoriului - Pagina 10
Amenajarea Teritoriului - Pagina 11
Amenajarea Teritoriului - Pagina 12
Amenajarea Teritoriului - Pagina 13

Conținut arhivă zip

  • Amenajarea Teritoriului.doc

Alții au mai descărcat și

Mediul Extern al SC Agdesy SRL - Oportunitati si Restrictii

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Economia Turismului Rural

Este cunoscut faptul ca pentru a anticipa si a pregati rezolvarea problemelor ce se pot ivi în viitor, este necesara cunoasterea cât mai temeinica...

Dezvoltatea Spatiului Rural

CAPITOLUL I. Importanţa şi dezvoltarea serviciilor în spaţiul rural 1.1. Conceptul şi particularităţile serviciilor Serviciile sunt definite ca...

Organizarea Economico-socială a Agriculturii Românești în Perioada Tranziției Către Economia de Piață

Obiective: - Evidentierea componentelor, a modului de constituire si functionare si caracteristicilor sistemului agoalimentar din tarile cu...

Romania in Ecuatia Integrarii Europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Urbanism și amenajarea teritoriului - atribuții ale administrației publice locale

1.Introducere Această lucrare îşi propune să prezinte atribuţiile administraţiei publice locale în domeniul urbanismului şi amenajării...

Strategii de Amenajare Turistică a Teritoriului

Introducere Amenajarea turistică a teritoriului constituie un element ce direct sau indirect uneori, contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii....

Elemente de Urbanism - Amenajarea Teritoriala

I.AMENAJAREA TERITORIALA-CONCEPTE GENERALE Amenajarea teritoriala (regionala) a aparut dintr-o necesitate practica de a utiliza rational spatiul,...

Amenajarea unui cartier rezidențial în Iași

I. Introducere A. Cadru legislativ Amenajarea teritoriului Art. 7. - Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la...

Obiectivele și conținutul activității de urbanism și amenajarea teritoriului

Introducere În lucrarea dată” Obiectivele și conținutul activității de urbanism și amenajarea teritoriului” voi relata urbanismul și amenajarea...

Amenajarea Teritoriului și Urbanismul - Componentă Importantă în Inițierea și Implementarea Proiectelor de Investiții în România

CAPITOLUL I INTRODUCERE Schimbările permanente care au loc la nivel mondial, şi implicit şi în ţara noastră, impun noi abordări în relaţia dintre...

Rolul Politicii de Amenajare a Teritoriului în Întărirea Coeziunii Teritoriale la Nivelul UE

1. Conceptul de amenajare a teritoriului Amenajarea teritoriului urmăreşte obiective de justiţie teritorială şi rentabilitate economică. Astfel,...

Documentațiile de Amenajare a Teritoriului și Urbanism

Din punct de vedere al nivelurilor teritoriale, domeniul urbanismului porneşte de la scara unei parcele (conform reglementărilor în vigoare, cea...

Ai nevoie de altceva?