Analiza Activității Hotelului Continental din Timisoara

Domeniu: Economie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 66 în total

Cuvinte : 26147

Mărime: 335.83KB (arhivat)

Publicat de: Darius V.

Puncte necesare: 11

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: PROF.UNIV.DR. PERSIDA CECHIN - CRISTA

UNIVERSITARTEA EUROPEANA „DRAGAN” DIN LUGOJ FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA:ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL 1. CONCEPTUL DE TURISM ŞI IMPORTANŢA INDUSTRIEI TURISTICE 5
1.1. ABORDĂRILE ACTUALE ALE NOŢIUNILOR FUNDAMENTALE DIN TURISM 5
1.2. INDICATORII CIRCULAŢIEI TURISTICE 7
1.3.PIAŢA TURISTICĂ 8
1.3.1. PARTICULARITĂŢILE PIEŢEI TURISTICE 8
1.3.2. CONCEPTELE DE CERERE ŞI CONSUM TURISTIC 10
1.3.3.OFERTA ŞI PRODUCŢIA TURISTICĂ 11
CAPITOLUL 2. POLITICA DE PRODUS DIN CADRUL MIXULUI DE MARKETINGTURISTIC 13
2.1.CONCEPTUL DE MIX DE MARKETING TURISTIC 13
2.1.1. POLITICA DE PRODUS TURISTIC 15
2.1.2. POLITICA DE PREŢURI ŞI TARIFE ÎN DOMENIUL TURISMULUI 16
2.1.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIE ÎN DOMENIUL TURISMULUI 18
2.1.4. POLITICA DE PROMOVARE ÎN DOMENIUL TURISMULUI 20
2.2. POLITICA DE PRODUS ÎN VIZIUNEA MARKETINGULUI TURISTIC 23
2.2.1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE ÎN LEGĂTURĂ CU NOŢIUNEA
DE PRODUS 23
2.2.2. DEFINIREA PRODUSULUI TURISTIC 25
2.2.3. CLASIFICAREA PRODUSELOR TURISTICE 29
2.2.4. POZIŢIONAREA PRODUSULUI TURISTIC 31
CAPITOLUL 3. HOTELUL ŞI IMPORTANŢA INDUSTRIEI HOTELIERE 33
3.1. ABORDĂRI CONCEPTUALE ASUPRA TERMENULUI DE HOTEL 33
3.2. CLASIFICĂRI ALE HOTELURILOR 36
3.3. SPAŢIILE DE CAZARE TURISTICĂ 36
CAPITOLUL 4. ANALIZA ACTIVITĂŢII HOTELULUI CONTINENTAL DIN TIMIŞOARA 38
4.1. ISTORICUL ŞI EVOLUŢIA HOTELULUI 38
4.2. LOCALIZAREA HOTELULUI 39
4.3. DESCRIEREA HOTELULUI CONTINENTAL 40
4.4. CONCURENŢA HOTELULUI CONTINENTAL ÎN DOMENIUL PRESTĂRII DE SERVICII HOTELIERE PE PIAŢA TURISTICĂ DIN TIMIŞOARA 42
4.5. SERVICIILE OFERITE LA HOTELUL CONTINENTAL 42
4.5.1. SERVICIUL DE CAZARE 42
4.5.2. SERVICIUL DE ALIMENTAŢIE 44
4.5.3. SERVICIUL DE AGREMENT 45
4.5.4. SERVICII DESTINATE TURISMULUI DE AFACERI 47
4.6. EVALUAREA ACTIVITĂŢII ECONOMICE A UNITĂŢII 48
4.7. CIRCULAŢIA TURISTICA LA HOTELUL CONTINENTAL 51
4.8. PRINCIPALII INDICATORI AI ACTIVITAŢII TURISTICE LA HOTELUL CONTINENTAL 54
4.8.1. NUMARUL DE ZILE-TURIST 54
4.8.2. DURATA MEDIE A SEJURULUI 54
4.8.3. CIFRA DE AFACERI PE TURIST SI CIFRA DE AFACERI PE ZI-TURIST 56
4.8.4. CHELTUIELI PE TURIST SI CHELTUIELI PE ZI-TURIST 57
4.8.5. PROFITUL NET PE TURIST SI PROFITUL NET PE ZI-TURIST 59
4.9. ANALIZA S.W.O.T. ŞI OBIECTIVELE STRATEGICE ALE FIRMEI 60
4.9.1. ANALIZA S.W.O.T. 60
4.9.2. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE S.C. CONTINENTAL S.R.L. 61
CONCLUZII 63
BIBLIOGRAFIE 65

Extras din proiect

INTRODUCERE

EVOLUŢIA TURISMULUI ÎN EUROPA ŞI ÎN ROMÂNIA

ÎN ULTIMII ANI

Schimbările majore din economia mondială, concretizate în creşteri semnificative ale producţiei în fiecare ţară, dar şi în reducerea barierelor politice şi comerciale dintre ţări, au condus, după 1970, la o evoluţie explozivă a numărului călătoriilor şi a ţărilor participante la circulaţia turistică, intensificând comunicarea în acest domeniu şi sporind nevoia de informaţii având caracter turistic.

Numărul de turişti străini care au vizitat Europa a crescut, în 2006 cu 6 procente faţă de 2005, ţările din zona centrală şi de est a continentului raportând un ritm de creştere peste medie, de 16%, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Turismului. Fluxul turistic a consemnat un avans de 8% în Europa de Nord, iar Marea Britanie a anunţat o creştere de 13% a numărului de vizitatori străini. În schimb, ţările din zona mediteraneană şi cea de vest au înregistrat creşteri de 2-4% ale numărului de turişti, evoluţie influenţată de aprecierea monedei euro faţă de dolar. Destinaţiile tradiţionale, precum Italia, Franţa, Spania sau Portugalia, au raportat creşteri modeste, în special pe segmentul turimului de litoral. Pe de altă parte, Turcia (+29%), Croaţia (+6%), Slovenia (+6%) şi destinaţiile din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, precum Egipt (+49%), Maroc (+17%) şi Tunisia (+19%), au avut de câştigat de pe urma acestei situaţii. Un element important pentru evoluţia turismului european este însă redresarea traficului de vizitatori din S.U.A. şi Japonia, în pofida întăririi monedei euro. Raportul O.M.T. concluzionează că sectorul turistic a consemnat în acest an o redresare spectaculoasă la nivel mondial, toate regiunile înregistrând creşteri ale numărului de vizitatori străini. Pe ansamblu, fluxul de turişti străini a atins în primele opt luni ale anului nivelul de 526 milioane de persoane, cu 12% mai mult decât în 2005.

Încasările valutare din turism ale României s-au cifrat în anul 2005 la 700 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă faţă de anii trecuţi, iar în acest an s-ar putea ajunge la nivelul de un miliard de dolari venit valutar din turism, a declarat ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului, Miron Mitrea. Tot în 2005, ţara noastră s-a situat pe locul doi în Europa din punct de vedere al creşterii turismului, după cum arată raportul Organizaţiei Mondiale a Turismului. Programele cu caracter social – ,,Litoralul pentru toţi’’, ,,1 Mai la mare’’, ,,O săptămână de refacere în staţiunile balneare’’, ,,Vacanţă la ţară’’ -, au atras un număr semnificativ de turişti. De asemenea, au fost lansate şi alte programe pe diverse domenii, cum ar fi ,,Superschi în Carpaţi’’, ,,Croaziere pe Dunăre’’, programul naţional ,,Salvamont’’ de asigurare a securităţii turiştilor şi salvare în munţi, programul ,,Infoturism’’, ,,România - Ţara Vinurilor’’, programul ,,Steagul Albastru - Blue Flag’’, programul de creştere a calităţii serviciilor turistice hoteliere ,,Marca Q’’.

CAPITOLUL 1. CONCEPTUL DE TURISM ŞI IMPORTANŢA INDUSTRIEI TURISTICE

1.1. ABORDĂRILE ACTUALE ALE NOŢIUNILOR FUNDAMENTALE DIN TURISM

Pe de altă parte, creşterea numărului şi diversificarea tipologică a celor implicaţi în organizarea şi gestionarea călătoriilor – administraţii naţionale de turism, organisme profesionale, colectivităţi locale, institute de cercetare – precum şi realizarea obiectivelor vizând evaluarea pieţelor, determinarea eficienţei campaniilor comerciale, orientarea investiţiilor, valorificarea resurselor umane şi altele au accentuat cererea de informaţii turistice.

A avut loc, în acest context, o lărgire a surselor de date, dar care utilizau concepte diferite; ca urmare, au apărut dificultăţi în cunoaşterea şi evaluarea cu rigurozitate a fenomenului turistic, s-au diminuat sensibil posibilităţile realizării unor comparaţii internaţionale relevante. Se impune, în aceste condiţii, adoptarea unui sistem statistic unitar al turismului şi dezvoltarea unei terminologii comune. Aceste obiective şi-au găsit rezolvarea în recomandările Conferinţei internaţionale asupra statisticii voiajelor şi turismului, Ottawa, 1991, recomandări adoptate în 1993 la Sesiunea a XXVII- a a Comisiei de Statistică a Naţiunilor Unite.

Clarificările propuse şi adoptate au vizat o gamă largă de aspecte, ce ar putea fi grupate pe mai multe planuri:

- conţinutul noţiunii de turism şi formele turismului;

- conceptul de vizitator şi corespunzător, locul, durata şi motivul călătoriei;

- industria turistică; conţinutul şi clasificarea elementelor componente;

- clasificarea activităţilor turistice.

În privinţa turismului, potrivit noilor precizări, acesta se referă la activităţile desfăşurate de persoane, pe durata călătoriilor şi sejururilor, în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.