Analiza ajutoarelor de stat acordate în Româna în perioada 2011-2015

I. Definirea ajutoarelor de stat

Reglementările privind ajutoarele de stat se aplică doar măsurilor care îndeplinesc toate criteriile enumerate la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), respectiv:

a) Transfer de resurse de stat

Normele privind ajutorul de stat cuprind exclusiv măsuri care implică transferul de resurse de stat (inclusiv de la autorităţi naţionale, regionale şi locale, bănci şi fundaţii publice etc.). Mai mult, nu este necesar ca ajutorul să fie acordat de stat ca atare. Ajutorul poate fi acordat de un organism intermediar public sau privat desemnat de către stat. Acest aspect priveşte, de exemplu, cazurile în care o bancă privată are responsabilitatea de a gestiona o schemă de ajutor pentru IMM-uri, finanţată de stat.

Transferurile financiare care constituie ajutor pot lua mai multe forme: subvenţii sau reducerea dobânzii, garanţii pentru împrumuturi, provizioane aferente metodei de amortizare accelerată, injecţii de capital, scutiri fiscale etc.

b) Avantaj economic

Ajutorul trebuie să se materializeze într-un avantaj economic de care întreprinderea nu ar fi beneficiat în mod normal. Exemple mai puţin evidente de tranzacţii care îndeplinesc această condiţie sunt date mai jos:

• O firmă achiziţionează/închiriază teren aflat în proprietate publică, la un preţ mai mic decât nivelul pieţei;

• O societate comercială vinde statului un teren la un preţ mai mare decât nivelul pieţei;

• O societate comercială se bucură de acces privilegiat la infrastructură fără a plăti vreo taxă;

• O întreprindere obţine capital de risc de la stat în condiţii care sunt mai avantajoase decât cele pe care le-ar obţine de la un investitor privat.

c) Selectivitate

Ajutorul de stat trebuie să fie selectiv, afectând astfel echilibrul între anumite firme şi competitorii acestora. „Selectivitatea” este ceea ce diferenţiază ajutorul de stat de aşa-numitele „măsuri generale”, respectiv măsurile care se aplică tuturor firmelor din toate sectoarele economice dintr-un Stat Membru (de exemplu, majoritatea măsurilor fiscale naţionale).

O schemă este considerată „selectivă” dacă autorităţile care o gestionează se bucură de o anumită putere discreţionară. Criteriul selectivităţii este de asemenea îndeplinit dacă schema se aplică doar unei porţiuni din teritoriul unui Stat Membru.

d) Efectul asupra concurenţei şi al comerţului

Ajutorul trebuie să aibă un efect potenţial asupra concurenţei şi comerţului între Statele Membre. Este suficient dacă se poate arăta că beneficiarul este implicat într-o activitate economică şi că activează pe o piaţă în care există activităţi de comerţ între State Membre.

Natura beneficiarului nu este relevantă în acest context (chiar şi o organizaţie non-profit se poate angaja în activităţi economice).

Comisia este de părere că ajutorul constituit din sume mici (ajutor de minimis) nu are un efect potenţial asupra concurenţei şi comerţului între Statele Membre. Comisia consideră aşadar că un asemenea ajutor nu intră sub incidenţa articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

1.1. Ajutoare de stat compatibile

Măsurile de ajutor care îndeplinesc criteriile precizate la articolului 107 alineatul (1) din TFUE sunt, în principiu, incompatibile cu Piaţa comună. Cu toate acestea, principiul incompatibilităţii nu merge până la o interzicere totală. Articolul 107 alineatele (2) şi (3) din TFUE specifică un număr de cazuri în care ajutorul de stat poate fi considerat acceptabil (aşa-numitele "excepţii"), respectiv ajutoarele compatibile. Existenţa acestor excepţii justifică, de asemenea, verificarea de către Comisia Europeană a proiectelor de măsurilor de ajutor de stat, după cum se prevede în articolul 108 din TFUE. Acest articol prevede că Statele Membre trebuie să notifice Comisia în ceea ce priveşte orice intenţie de a acorda un ajutor de stat înainte de punerea în aplicare a acesteia. De asemenea, articolul conferă Comisiei puterea de a decide dacă măsura de ajutor propusă este compatibilă sau de a hotărî „suspendarea sau modificarea ajutorului de către statul în cauză”.

In exercitarea prerogativelor sale, Comisia a elaborat abordări specifice în funcţie de mărimea firmei, amplasamentul său, industria în cauză, scopul ajutorului etc. Pentru a asigura transparenţa, previzibilitatea şi securitatea juridică, Comisia a făcut publice criteriile pe care le utilizează atunci când verifică compatibilitatea măsurilor de ajutor notificate. Aceste publicaţii au luat forma de "Regulamente," „Comunicări”, „Cadre”, „Orientări” şi "Scrisori" către Statele Membre.

Putem distinge trei categorii principale de ajutor compatibil conform articolului 107 alineatul (3) litera (a) şi articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE:

a) Ajutor regional

Articolul 107 alineatul (3) litera (a) şi articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE oferă o bază pentru acceptarea măsurilor de ajutor de stat destinate să abordeze probleme regionale:

• Articolul 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE se aplică ajutorului de stat pentru promovarea dezvoltării „regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forţei de muncă extrem de scăzut”.

• Articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE tratează ajutoarele pentru alte tipuri de regiuni (naţionale) cu probleme, „ajutoare destinate să faciliteze dezvoltarea ... anumitor regiuni economice”. Acest articol dă Statelor Membre posibilitatea de a ajuta regiuni care sunt dezavantajate comparativ cu media naţională. Lista regiunilor care se califică pentru această excepţie este decisă de asemenea de către Comisie, dar la propunerea Statelor Membre. Statele Membre pot utiliza criterii naţionale pentru a-şi justifica propunerea.

Criteriile utilizate pentru evaluarea ajutorului regional sunt prezentate în „Orientările privind ajutorul regional naţional pentru 2007-2013”.

b) Alte norme orizontale

Normele „orizontale” stabilesc poziţia Comisiei cu privire la anumite categorii de ajutor care sunt destinate să abordeze probleme care pot apărea în orice industrie şi regiune.

Până în prezent, Comisia a adoptat „Cadre”, „Orientări” sau „Regulamente de exceptare pe categorii” care stabilesc criteriile ce trebuie aplicate următoarelor categorii de ajutor:

• ajutor pentru combaterea schimbărilor climatice şi pentru protecţia mediului;

• ajutor pentru cercetare, dezvoltare şi inovare;

• ajutor pentru salvarea şi restructurarea firmelor aflate în dificultate;

• ajutor pentru întreprinderile mici şi mijlocii;

• ajutor pentru ocuparea forţei de muncă;

• ajutoare pentru formare;

• ajutor pentru capitalul de risc;

• ajutor pentru servicii de interes economic general.

c) Norme sectoriale

Comisia a adoptat de asemenea norme specifice în funcţie de industrie (norme „sectoriale”), care definesc abordarea sa cu privire la ajutorul de stat în anumite industrii. Cele mai importante, în acest context, sunt următoarele:

• Sectoare specifice

De-a lungul anilor, au fost adoptate norme speciale pentru o serie de sectoare caracterizate printr-o serie de probleme sau exigenţe care trebuiau rezolvate printr-un set specific de norme. Acestea includ, în prezent, sectoarele de producţie audiovizuală, radiodifuziune, cărbune, electricitate (costuri irecuperabile), servicii poştale şi construcţii navale. Există, de asemenea, restricţii specifice în ceea ce priveşte acordarea de ajutor industriei oţelului şi industriei fibrelor sintetice.

• Agricultura, silvicultura, pescuitul şi acvacultura

Normele care se aplică acestor sectoare sunt stabilite, în principal, în Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru sectorul agricol şi silvic pentru 2007-2013 şi în Orientările comunitare privind examinarea ajutorului de stat pentru pescuit şi acvacultură.

• Transporturi

In sectorul transportului rutier, se aplică majoritatea normelor generale privind ajutorul de stat [inclusiv Regulamentul de minimis, deşi există un număr de excepţii (de exemplu echipamentul de transport nu este în general eligibil pentru ajutor, ajutorul pentru achiziţionarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri este exclus din Regulamentul de minimis, iar plafonul de minimis este redus la 100 000 EUR pentru sectorul transportului rutier).

Normele sectoriale privind ajutorul de stat se aplică în alte sectoare din domeniul transporturilor (transport feroviar, aerian, maritim şi fluvial).

d) Instrumente de ajutor specifice

Comisia a publicat un număr de Comunicări pentru a oferi îndrumare pentru utilizarea instrumentelor de ajutor specifice (garanţii, ajutor fiscal, injecţii de capital) sau pentru calcularea cuantumului ajutorului.