Analiza bursieră

INTRODUCERE

Motivarea alegerii acestei lucrari este determinata de experienta acumulata de mine ca angajat in ultimi doi ani in sistemul bancar.

Sistemul bancar in totalitatea lui nu poate fi complet fara a intelege importanta si rolul bursei ,tocmai de aceia acesta tema de studiu este o initiere in perspectiva puneri in practica acestei teori.

Lucrarea cuprinde doua capitole:

In primul capitol am notat Bursa fundamentele teoretice ,cu istoric,trasaturi caracteristice,clarificare si organizarea ,tipurile de bursa si bursa din Romania.

In al doilea capitol am relatat Importanta Bursei la BRD –cu studiul de caz.

Pornind de la limbajul comun, denumirea de bursă reprezintă o alocaţie, iar din punct de vedere etimologic această denumire provine din grecesc “bursa” semnificând săculeţ cu bani.

Bursa este o instituţie a economiei de piaţă în care se manifestă o piaţă organizată liberă de mărfuri şi servicii, eficientă, transparentă, corectă, adaptabilă şi lichidă.

Termenul de bursă desemnează o instituţie a economiei de piaţă ca formă organizată de schimb pentru mărfuri sau titluri financiare.

Bursele sunt pieţe libere, în sensul că asigură confruntarea directă şi deschisă a cererii şi ofertei care se manifestă în mod real în economie. Prin urmare, nu pot fi tranzacţionate la bursă decît acele mărfuri sau valori pentru care există o concurenţă liberă, adică un număr suficient de mare de ofertanţi şi cumpărători astfel încît să nu apară posibilitatea unor concertări în scopul manipulării preţului; bursa este opusă, prin esenţa sa, ideii de monopol.

Menirea bursei este de a pune în valoare jocul liber al forţelor pieţei, "mîna invizibilă" cum l a numit părintele ştiinţei economice, Adam Smith excluzînd orice intervenţie extraeconomică, precum şi orice tendinţă provenită din afara sau din interiorul pieţei, de manipulare a variabilelor pieţei, în speţă a preţului. De aceea s a şi spus că bursa este mecanismul care se apropie cel mai mult de modelul teoretic al pieţei pure şi perfecte, asigurînd formarea preţurilor pe baza raportului ce se stabileşte în fiecare moment între cerere şi ofertă şi reflectînd în permanenţă realitatea economică. În acest sens, pentru ca o marfă sau o hartie de valoare să poată face obiectul tranzacţiilor de bursă, trebuie să fie indeplinite o serie de condiţii: oferta trebuie să fie amplă şi să provină de la un număr suficient de mare de ofertanţi; cererea trebuie să fie solvabilă şi relativ constantă; preţurile nu trebuie să facă obiectul unor măsuri administrative de control; trebuie să fie asigurată transparenţa informaţiilor privind piaţa.

Bursa este o piaţă organizată, în sensul că tranzacţiile se realizează conform unor principii, norme şi reguli cunoscute şi acceptate de participanţi. Aceasta nu înseamnă administrarea pieţei, ci reglementarea sa în scopul de a crea sau prezerva condiţiile pentru desfăşurarea concurenţei libere, deci un sistem de garantare a caracterului liber şi deschis al tranzacţiilor comerciale şi financiare. Organizarea pieţelor bursiere se realizează atît prin cadrul legal stabilit în fiecare ţară pentru activitatea bursieră, cît şi prin regulamentele bursiere expresie concentrată a normelor şi uzanţelor consacrate în lumea afacerilor. Totodată, tranzacţiile bursiere se efectuează întotdeauna prin firme specializate (societăţi de bursă) şi prin intermediul unui personal specializat în acest scop (agenţii de bursă), care asigură stabilirea contactului între cererea şi oferta ce se manifestă pe piaţă.

Bursa este o piaţă reprezentativă, servind drept reper pentru toate tranzacţiile care se efectuează cu acele mărfuri sau valori pentru care ea constituie piaţa organizată. La bursă se stabileşte preţul pentru mărfurile sau valorile negociate aşa numitul curs al bursei element esenţial pentru toate tranzacţiile comerciale sau operaţiunile financiare care se desfaşoară în ţara respectivă, iar în cazul marilor burse, în întreaga lume.

De altfel, funcţia centrală a bursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul preţului, adică punctul de echilibru al pieţei, acel preţ care asigură în condiţiile date volumul maxim de tranzacţii. Prin această funcţie a sa, bursa devine un reper al întregii activităţi economice, sursă a informaţiei de bază pentru agenţii economici nivelul preţului. Mai mult, prin funcţionarea permanentă spre deosebire de licitaţii, care au un caracter periodic, bursa exprimă chiar continuitatea proceselor economice, caracterul neîntrerupt al tranzacţiilor comerciale şi financiare. Bursa se deosebeşte deci de tranzacţiile particulare efectuate întîmplător, prin negocieri între parteneri determinaţi; ea reprezintă tranzacţia în genere, dincolo de modul particular în care aceasta se realizează.

Bursele de valori sunt prin esenţa lor pieţe simbolice, deoarece aici se tranzacţionează în principal titluri rezultate din operaţiuni financiare (de exemplu, mobilizare de capital, atragerea unui împrumut). Procesul de "simbolizare" a tranzacţiilor, reflectat de apariţia şi dezvoltarea bursei, răspunde unor cerinţe obiective izvorîte din evoluţia vieţii de afaceri, cum sunt următoarele: creşterea operativităţii şi a siguranţei în tranzacţii; sporirea atractivităţii pieţei, prin oferirea de multiple posibilităţi de cîştig; posibilitatea luării unor decizii comerciale şi financiare cu caracter anticipativ; facilitarea circulaţiei mărfurilor şi a factorilor de producţie în economie.

În concluzie, bursele sunt pieţe specifice, mecanisme de concentrare a cererii şi ofertei pentru anumite categorii de mărfuri ori pentru valori, în scopul realizării de tranzacţii într-un cadru organizat şi în mod operativ, în condiţii de liberă concurenţă. Bursa este piaţa prin excelenţă.

De-a lungul timpului, publicul a manifestat un interes deosebit faţă de bursă, aceasta fiind prilejul unei îmbogăţiri rapide cu investiţii modeste. Bursa este, totodată, un barometru, ce înregistrează în timp real starea în care se află sistemul economic al unui stat şi nu numai. Practic, dacă ceva merge rău în economie, se vede la bursă.

CAP.I BURSA-FUNDAMENTE TEORETICE

1.1 Scurt Istoric si definitia conceptului de bursa

Notiunea de bursa are o gama variata de întelesuri. În limbajul comun, cuvântul bursa se refera la alocatia baneasca oferita gratuit de catre stat, institutii sau firme pentru elevi, studenti, cercetatori (bursa de studii) si trimite etimologic la “saculetul “ folosit în Evul Mediu pentru pastrarea banilor.

Al doilea sens include o serie de variante tematice, prin termenul bursa indicându-se în mod curent:piata în genere, adica locul unde se efectueaza schimburi comerciale sau, mai exact ansamblul tranzactiilor cu marfuri sau valori. Aceasta acceptiune este reflectata de corespondentul englezesc exchange (schimb) si desemneaza orice fel de piata, indiferent de obiectul tranzactiilor sau modul de functionare; tranzactii cu anumite categorii de bunuri, servicii sau valori si/sau la nivelul preturilor în operatiunile respective de schimb. În acest sens se vorbesete, de exemplu de bursa aurului, bursa valutara (operatiuni de schimb cu monede straine), bursa operelor de arta (vânzari/cumparari de tablouri etc.) sau bursa sportivilor profesionisti;piata, având un mod de existenta si functionare aparte. Sintagma “bursa neagra”, de exemplu se refera la forma clandestina a pietei respective, reprezentând relatii de schimb, care se sustrag normelor legale privind actele si faptele de comert;trendul cotatiilor înregistrat în cursul unei perioade de timp.