Analiza Cheltuielilor cu Personalul

Capitolul 1

1.1 Scopul analizei

Obiectul de studiu al analizei îl formează activitatea economico-financiară a agenţilor economici de nivel micro sau macro-economic, pe care o cercetează din punctul de vedere al rezultatelor utilizării resurselor umane,

materiale şi financiare, în scopul descoperirii şi valorificării posibilităţilor de

perfecţionare în viitor. Activitatea de producţie a întreprinderii este examinată din punct de vedere al interacţiunii factorilor simpli, munca şi capitalul.

Drumul pe care-l parcurge analiza poate fi unul în sensul evoluţiei reale a fenomenului, pornind de la procesul de producţie şi continuând cu rezultatele finale ale acestuia, sau unul în sens invers, pornind de la rezultate spre factori.

Cunoaşterea realităţii are un rol deosebit de important atât în stabilirea

obiectivelor, cât şi în controlul realizării acestora, în studierea rezultatelor

înregistrate în trecut şi orientarea activităţii viitoare. Acestui scop îi serveşte

Analiza economico-financiară, unul dintre instrumentele de bază ale

managementului modern performant, o disciplină indispensabilă acestuia.

Rolul analizei este considerabil amplificat în contextul mecanismelor

pieţei odată cu creşterea gradului de complexitate a activităţii economice şi

financiare a întreprinderii, cu profunde implicaţii în procesul de conducere, care nu se mai poate realiza numai pe bază de experienţă şi rutină, necesitând în plus analize pertinente care să stea la baza deciziilor operative şi strategice.

Pornind de la înţelegerea analizei ca disciplină a cunoaşterii ştiinţifice, se poate afirma că aceasta constituie un instrument operaţional de urmărire şi

verificare a funcţionării sistemului economic, în scopul descoperirii disfuncţionalităţilor apărute în subsistemele acestuia, vizând cauzele acestora şi posibilităţile de eliminare a lor.

O altă funcţie a analizei economico-financiare se referă la rolul acesteia în verificarea realizării obiectivelor prestabilite prin planul de afaceri şi crearea bazei pentru elaborarea strategiilor pe termen scurt, mediu şi lung.

1.2 Etapele procesului de analiză

Ca activitate practică, conţinutul procesului de analiză economico-financiară necesită parcurgerea mai multor etape, după cum urmează:

a) Fixarea obiectului analizei, constă în identificarea anumitor fapte, fenomene, rezultate, care se exprimă sub forma indicatorilor economico-financiari.

b) Stabilirea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat. Descompunerea în elemente presupune o analiză structurală, factorii se stabilesc în mod succesiv, trecând de la cei cu acţiune directă la cei care acţionează indirect (prin intermediul celor cu acţiune directă), până la stabilirea cauzelor finale.

c) Determinarea relaţiilor de condiţionare dintre fiecare factor şi fenomenul analizat pe de o parte, cât şi dintre diferiţii factori care acţionează asupra acestuia, pe de altă parte. În acest scop este necesar a se determina relaţia cauză-efect, respectiv raporturile de condiţionare dintre aceştia.

d) Măsurarea (cuantificarea) influenţelor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului analizat. În această etapă intervine analiza cantitativă, care pe baza unei metodologii proprii permite măsurarea influenţelor, dimensionarea rezervelor interne şi aprecierea cât mai exactă a rezultatelor.

e) Sinteza rezultatelor analizei, constituie etapa stabilirii concluziilor şi aprecierilor asupra activităţii desfăşurate (în funcţie de obiectul analizei).