Analiza comparativă pe piața ciocolatei

CAPITOLUL 1: “Povestea ciocolatei”

1.1. Istoric

Istoria ciocolatei începe cu două mii de ani în urmă, când cultura arborelui de cacao era practicată în America de Sud.. Pentru azteci arborele de cacao era sacru, fiind mâncarea zeilor, şi fructele sale erau folosite pe post de monedă de schimb. Ciocolata se consuma atunci sub formă de fiertură rece căreia i se adăugau diverse arome, în special cea de ardei iute. Băutura, preparată prin fermentare, avea spumă care era deosebit de apreciată de azteci, semănând într-un fel cu berea. Prin urmare, avea un gust amar şi condimentat. Aztecii obişnuiau să o consume în cantităţi mari datorită efectelor sale benefice asupra organismului.

Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenție, deoarece nimeni nu știa la ce folosesc. În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de cacao, numită "chocolatl". Montezuma obișnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său. Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aroma cu ajutorul vaniliei și scorțișoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte. n secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În 1847, o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai târziu, suedezul Daniel Peter s-a gândit să adauge un ingredient nou: laptele. La scurt timp, o nouă invenție a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scăzută decât cea a corpului uman. Așadar, ciocolata se topește în gură și la figurat, dar și la propriu. Ciocolata neagră se topește la 34 - 35 grade Celsius, în timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatură mai scăzută cu câteva grade. Consumul de ciocolată a explodat odată cu inventarea procesului care permite transformarea ciocolatei în tablete, adică începând cu secolul 19, iar procesul de fabricare s-a tot perfecţionat

1.2. Procesul de fabricare

Întreaga poveste a ciocolatei începe cu boabele scoase din fructele bine coapte ale arborelui de cacao, care creste în zonele tropicale. Boabele sunt lăsate câteva zile la fermentat, apoi sunt uscate rapid, de obicei la soare. Ele sunt ulterior trimise în fabricile procesatoare de cacao, unde sunt curățate de impurități, se prăjesc și sunt curățate de coajă. Pentru că au un conținut mare de grăsime, atunci cand sunt zdrobite și amestecate, boabele se transformă într-o pastă, care se numește lichior de cacao (deși nu conține alcool). Mai departe, lichiorul este procesat în utilaje speciale, până când se separă grăsimea din el. Aceasta poartă numele de unt de cacao. Din separarea grăsimii mai rezultă un ingredient esențial – pudra de cacao. La acestea două se adaugă lapte, zahar și vanilie.

1.3. Tipuri de ciocolată

Principalele tipuri de ciocolată sunt: ciocolata albă, ciocolata cu lapte și ciocolata neagră. Aceste tipuri de ciocolata pot fi produse cu boabe obișnuite de cacao (produse în masă și ieftin) sau de specialitate (aromatice și scumpe), sau un amestec din aceste două tipuri. Compoziția amestecului, originea boabelor de cacao, tratamentul și prăjirea lor, precum și tipurile și cantitățile de aditivi utilizate vor afecta în mod semnificativ gustul și prețul de ciocolata finale.

- Ciocolata albă – Nu este considerată ciocolată din punct de vedere tehnic, deoarece nu contine pudra de cacao, ci doar substanțe solide din cacao, respectiv unt de cacao, zahăr, lapte, emulgator, vanilie și, uneori, alte arome.

- Ciocolata cu lapte – Ciocolata cu lapte este o ciocolată dulce, fină, aromată, ce conține, conform reglementarilor impuse, un minim de 25% substanță uscată de cacao și 12 % substanță solidă de lapte (în general lapte praf sau lapte condensat ).

- Ciocolata neagră – cunoscută și sub denumirea de ciocolată amaruie sau ciocolată pentru menaj este fabricată din pudra boabelor de cacao prăjite, amestecată cu o formă de grăsime pentru a produce o substanță solidă.