Analiză comparativă România-Franța

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 130 în total
Cuvinte : 33336
Mărime: 188.62KB (arhivat)
Publicat de: Alina Banu
Puncte necesare: 11

Cuprins

  1. ARGUMENT: pag. 5
  2. I. UNIUNEA EUROPEANA: pag. 6
  3. 1. Scurt istoric al Uniunii Europene; pag. 6
  4. 2. Prezentarea Uniunii Europene; pag. 16
  5. 2.1 Ce este Uniunea Europeana ?; pag. 17
  6. 2.2 Misiunea Uniunii Europene.; pag. 17
  7. 2.3 Obiective principale; pag. 17
  8. 2.4 Statele membre; pag. 18
  9. 2.5 Institutii ale Uniunii Europene.; pag. 18
  10. 2.6 Simboluri ale Uniunii Europene.; pag. 20
  11. 2.7 Tratatele Europene. Scurt istoric; pag. 21
  12. 2.8 Largirea Uniunii Europene; pag. 23
  13. 2.9 Obiectivul Romaniei de aderare la Uniunea Europeana. pag. 24
  14. II. ROMANIA, STAREA DE FAPT: pag. 27
  15. 1. Functionarul public roman; pag. 27
  16. 1.1 Notiunea de functinar public; pag. 27
  17. 1.2 Rolul functionarilor publici; pag. 29
  18. 1.3 Drepturile si obligatiunile functionarilor publici; pag. 33
  19. 2. Coruptia in administratia publica; pag. 38
  20. 3. Politizarea functiei publice; pag. 44
  21. 4. Concluzii pag. 46
  22. III. DIMENSIUNEA FUNCTIEI PUBLICE IN TARILE EUROPENE.
  23. TENDINTE SI PROGRESE: pag. 48
  24. 1. Introducere; pag. 48
  25. 2. Ipoteze de lucru; pag. 49
  26. 3. Privire de ansamblu asupra dimensiunii funcţiilor publice
  27. în statele UE şi reformele sale; pag. 52
  28. 4. Problema responsabilităţilor statului; pag. 54
  29. 5. Noi definiţii ale sectorului public şi ale administraţiei publice
  30. în accepţia Curţii Europene de Justiţie; pag. 55
  31. 6. Tendinţe de reducere a personalului, dar nu de redefinire a dimensiunii
  32. funcţiei publice, în ţările membre ale Uniunii Europene; pag. 61
  33. 7. Ţările din Europa centrală şi de est. Dimensiunea functiei publice nou create; pag. 63
  34. 8. Concluzii pag. 72
  35. IV. STRATEGIE DE MODERNIZARE A SISTEMULUI EDUCATIV SI INSTITUTIONAL AL FUNCTIONARULUI COMUNITAR ROMAN: pag. 74
  36. 1. Contextul intern. Diagnoza domeniului; pag. 74
  37. 1.2 Probleme critice ale domeniului; pag. 77
  38. 1.3 Cerinte ale U.E. si ale altor institutii internationale relevante
  39. pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana; pag. 79
  40. 2. Prioritati generale; pag. 82
  41. 3. Activitati de modernizare; pag. 85
  42. 3.1 Imbunatatirea activitatii functionarilor publici; pag. 85
  43. 3.1.1 Organizarea interna; pag. 85
  44. 3.1.2 Managementul resurselor umane; pag. 87
  45. 3.1.3 Gestiunea publica; pag. 92
  46. 3.1.4 Noile tehnologii ale informatiei si comunicatiilor; pag. 94
  47. 3.1.5 Alte actiuni necesare modernizarii; pag. 95
  48. 3.2 Imbunatatirea activitatii serviciilor deconcentrate; pag. 96
  49. 3.2.1. Cresterea eficientei serviciilor publice coordonate de prefecture; pag. 96
  50. 3.2.2. Monitorizarea procesului de descentralizare a serviciilor publice locale; pag. 97
  51. 3.2.3. Prioritati sectoriale; pag. 99
  52. 3.2.4. Monitorizarea implementarii legislatiei armonizate cu acquis- ul comunitar; pag. 104
  53. 3.3 Imbunatatirea calitatii serviciilor cu impact direct asupra cetateanului; pag. 105
  54. 3.4 Imbunatatirea cooperarii institutionale pag. 107
  55. V. PLEDOARIE PENTRU O COOPERARE
  56. INSTITUTIONALA INTENSIFICATA LA NIVELUL
  57. AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE: pag. 109
  58. 1.Similaritatea problemelor cu care se confrunta
  59. autoritatile administratiei publice locale; pag. 110
  60. 2. Necesitatea de “a invata” din experientele altora; pag. 111
  61. 3. Existenta la nivel local European, a unor “instrumente”
  62. care faciliteaza cooperarea. pag. 112
  63. VI. INSTITUTIA PRIMARIEI SI PERSONALIZAREA PUTERII.
  64. ANALIZA COMPARATIVA ROMANIA – FRANTA; pag. 116
  65. VII. O ROMANIE MODERNA CU O ADMINISTRATIE PUBLICA, TRANSPARENTA, EUROPEANA. pag. 129
  66. BIBLIOGRAFIE pag. 131

Extras din proiect

“Propuneri privind conceperea si constituirea sistemului educativ privind functionarul comunitar roman”.

ARGUMENT

Începutul anilor ’2000 este marcat de un şir de schimbări radicale în administraţia publică. Aceste schimbări vizau în modul cel mai direct formele de administrare, dat fiind faptul că zeci de ani ea a fost dominată de o mentalitate totalitară inacceptabilă pentru Romania. Acest sistem unic de administrare nu putea funcţiona în virtutea faptului că fiecărui stat îi sînt caracteristice metode de gestionare a treburilor publice, care nu ar trebui să depindă de controversele politice.

Astfel, concomitent cu schimbările de ordin politic, se resimte o tendinţă nouă în administraţia publică, atît la nivel central, cît şi local, o tendinţă de a trece la noi forme de administrare, europene, ce a revoluţionat întreaga structură administrativă în Romania. Această reformă, însă, nu a putut fi implementată cu succes pînă la sfîrşit, din considerentul că mentalitatea veche s-a înrădăcinat foarte adînc la funcţionarii publici, care îşi îndeplineau obligaţiunile de serviciu numai făcînd favoruri diferitor grupări politice, cu scopul de a nu pierde fotoliile comode.

Dar nu putem nega adevărul că ceva totuşi s-a făcut. Parţial administraţia publică în Romania se întoarce cu faţa spre modelele europene, preluînd unele noi forme de lucru. Şi în primul rînd în ceea ce priveşte constituirea propiului personal. Căci de ei depinde cum va demara mai departe procesul de reformare a administrării publice, a politicii sale. Este un element nou, pentru că pînă în prezent nu se scotea în evidenţă un aşa factor ca calitatea personalului. Şi nici nu era un cadru legislativ bine conturat care să reglementeze acut procesul de activitate a personalului administraţiei publice. Dar odată cu adoptarea Statutului Functionarului Public, s-a încercat acoperirea acestui gol şi s-a pus baza unei noi concepţii în ceea ce priveşte administraţia publică.

“Capitolul I – Uniunea Europeana”.

I. UNIUNEA EUROPEANA:

1 SCURT ISTORIC AL UNIUNII EUROPENE:

09.05.1950: Robert Schuman, ministru de externe al Franţei, propune un plan de plasare sub o autoritate unică a producţiei de căr¬bune şi oţel a Franţei şi Germaniei prin înfiinţarea unei Comunităţi Europene a Cărbunelui şi Oţelului (C.E.C.O.) la care să poată adera si alte state europene care doresc acest lucru.

18.04.1951: Primul ministru francez Rene Plevcn propunea crea¬rea unei anuale europene integrate,

24.10.1950: Şase ţări vcst-europene (Belgia, Franţa. R.F. Germania, Italia. Luxemburg şi Olanda) semnează, la Paris, Tratatul C.E.C.O.

27.05.1952: Aceleaşi sase state semnează Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene a Apărării, rezultai al,.Planului Pleven" din 1950.

10.08.1952: îşt începe activitatea înalta Autoritate C.E.C.O. (organul executiv al C.E.C.O înlocuit din 1965 de către Comisia Comunităţilor Europene), sub preşedinţia Iui Jcan Monnet.

30.08.1954: Eşecul proiectului Comunităţii Europene a Apărării, clin cauza respingerii ratificării sale de eătre Adunarea Naţională Franceză (Parlamentul Franţei), care vedea în aceasta o posibilitate de reînannare a Germaniei.

Preview document

Analiză comparativă România-Franța - Pagina 1
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 2
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 3
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 4
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 5
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 6
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 7
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 8
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 9
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 10
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 11
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 12
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 13
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 14
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 15
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 16
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 17
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 18
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 19
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 20
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 21
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 22
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 23
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 24
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 25
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 26
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 27
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 28
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 29
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 30
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 31
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 32
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 33
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 34
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 35
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 36
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 37
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 38
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 39
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 40
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 41
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 42
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 43
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 44
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 45
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 46
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 47
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 48
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 49
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 50
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 51
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 52
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 53
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 54
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 55
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 56
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 57
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 58
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 59
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 60
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 61
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 62
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 63
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 64
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 65
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 66
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 67
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 68
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 69
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 70
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 71
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 72
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 73
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 74
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 75
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 76
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 77
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 78
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 79
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 80
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 81
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 82
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 83
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 84
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 85
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 86
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 87
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 88
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 89
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 90
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 91
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 92
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 93
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 94
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 95
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 96
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 97
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 98
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 99
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 100
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 101
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 102
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 103
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 104
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 105
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 106
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 107
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 108
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 109
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 110
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 111
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 112
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 113
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 114
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 115
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 116
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 117
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 118
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 119
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 120
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 121
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 122
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 123
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 124
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 125
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 126
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 127
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 128
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 129
Analiză comparativă România-Franța - Pagina 130

Conținut arhivă zip

  • Analiza Comparativa Romania-Franta.doc

Alții au mai descărcat și

Sudiu comparativ privind bugetul UE și bugetul României

INTRODUCERE Formarea finanţelor este rezultatul unui proces istoric îndelungat şi complex, care este determinat de evoluţia vieţii sociale, prin...

Statul și Managementul Guvernamental

1.Rolul statului în economia de piata De când a aparut si pâna astazi, statul a pus societatea în fata unei alegeri dificile: libertate sau...

Sisteme de Management pe Plan Internațional

Capitolul 1 Evoluţia managementului pe plan internaţional 1.1 Conceptul de management pe plan internaţional Managementul s-a manifestat ca...

Management intercultural Romania-Irlanda

I. Introducere Fáilte roimh! (în limba română însemnând Salut!); Noi reprezentăm compania Tourism Ireland, din Irlanda, și ca principal obiect de...

Analiza comparativă a structurii ocupării

INTRODUCERE Lucrarea propune analiza ocuparii fortei de munca romanesti in comparatie cu tarile europene. Studiul contextului european permite o...

Management intercultural - România-Noua Zeelandă

I. Dimensiunile culturale la Geert Hofstede 1.1 Distanța față de putere Figura 1.Distanța față de putere Distanța față de putere studiază...

Studiu tip Geert Hofstede - Regatul Țările de Jos

Regatul Tarilor de Jos, sau popular cunoscuta ca Olanda, este un stat european, cu o suprafata de cu o economie puternic dezvoltata. Ea este membru...

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Te-ar putea interesa și

Analiza comparativă a patrimoniului cultural al orașelor Iași (România) și Lyon (Franța)

INTRODUCERE Activităţile turistice sunt diverse acțiuni care sunt condiționate de realizarea în condiţii bune a unei anumite forme de turism....

Propuneri privind Conceperea și Constituirea Sistemului Educativ și Instituțional pentru Pregătirea Funcționarului Comunitar Roman

“Propuneri privind conceperea si constituirea sistemului educativ privind functionarul comunitar roman”. ARGUMENT Începutul anilor ’2000 este...

Analiza comparativă a dimensiunii și structurii resurselor financiare publice (bugetare) în România și Franța

Capitolul 1. Structura resurselor financiare conform clasificației oficiale Pentru realizarea în condiții optime a diferitelor activități ale unei...

Analiza Comparativă a Dezvoltării Turismului în România și în Franța

I. Localizare geografică şi caracterizare economico-socială România este ţara uneia dintre cele mai vechi naţiuni europene, încărcată de o mare şi...

Studiu Comparativ Romania-Franta

1. Scurta prezentare a tarilor Cele doua tari analizate Franta si Romania prezinta mari diferente in plan economic, social si politic. Franta...

Analiza comparativă a resurselor și activităților turistice din regiunea centru Franța și regiunea centru România

REZUMAT Activităţile turistice sunt preocupări orientate către o anumită formă de turism.Am ales aceste două regiuni pentru a face o analiză...

Analiza comparativă a structurii ocupării

INTRODUCERE Lucrarea propune analiza ocuparii fortei de munca romanesti in comparatie cu tarile europene. Studiul contextului european permite o...

Analiza comparativă a sistemului administrativ din Marea Britanie cu cel din Franța

1.Motivul alegerii temei Lucrarea aleasa de mine evidentiaza trasaturile sistemelor administrative din Marea Britanie si Franta, care desi nu sunt...

Ai nevoie de altceva?