Analiza criteriilor de convergență nominală în România

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 23 în total
Cuvinte : 10394
Mărime: 411.25KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

Capitolul 1.Sustenabilitatea procesului de convergenţă.pag 3

1.1. Cazul României.pag 3

Capitolul 2. Criteriile de convergenţă nominală şi gradul lor de îndeplinire.pag 7

2.1. Criteriile convergenţei nominale.pag 8

2.1.1. Rata inflaţiei.pag 8

2.1.2. Rata dobânzii nominale pe termen lung.pag 10

2.1.3. Deficitul bugetar.pag 10

2.1.4. Datoria publică.pag 11

2.1.5. Marjele de fluctuaţie.pag 12

2.2. Efectele Balassa-Samuelson.pag 12

2.2.1. Impactul efectului Balassa-Samuelson.pag 12

2.2.2. Impactul manifestării efectului Balassa-Samuelson în România asupra politicii de curs de schimb si participării la ERM2.pag 13

Capitolul 3 Aderarea la ERM II.pag 13

3.1. Ce presupune aderarea la ERM II ?.pag 13

3.2. Faza de preaderare la UE.pag 15

3.3. Faza de postaderare.pag 16

3.4. Etapa participării României la ERM II.pag 16

3.4.1. Etapa adoptării monedei euro.pag 17

3.4.2. Problema scurtării perioadei de euroizare.pag 17

Concluzii.pag 18

Bibliografie.pag 22

Extras din document

Capitolul 1

Sustenabilitatea procesului de convergenţă

1.1. Cazul României

România, din motive de stabilitate economică, înainte de a adera la UEM, trebuie să îndeplinească nişte criterii de convergenţă stabilite prin Tratatul de la Maastricht.

Condiţiile în cauză fac referire la stabilitatea preţurilor, stabilitatea ratelor dobânzii, sănătatea finaţelor publice prin nivelul deficitului bugetar şi al datoriei publice, precum şi stabilitatea ratelor de schimb ale monedei naţionale în raport cu moneda unică europeană. Aceste criterii sunt denumite generic criterii de convergenţă nominală, iar în plus, pentru o coeziune sporită a structurilor economice dintre stalele membre şi statele în curs de aderare şi pentru a se evita decalaje economice substanţiale, a fost stabilit un set adiţional de condiţii, cunoscute sub denumirea de criterii de convergenţă reală. Acestea implică nivelul PIB/locuitor calculat în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, gradul de deschidere al economiei, ponderea comerţului bilateral dinspre/către UE din totalul comerţului exterior al ţării şi proporţiile celor trei sectoare principale (agricultură, industrie şi servicii) în economia naţională de ansamblu. În consecinţă, pentru a stabili perspectivele unei ţări de a adera la UEM, trebuie analizate rând pe rând, fiecare dintre aceste condiţii.

Trebuie să acceptăm adevărul că simpla concentrare a noastră pe respectarea standardelor Uniunii Europene nu garantează modernizarea economiei româneşti. Este nevoie de implicare directă, inclusiv prin proiecţii pe termen lung a culoarelor de pertinenţă a evoluţiilor, în domeniile esenţiale ale economiei. Portretul economiei româneşti de mâine nu este unul doar sugerat de tuşele economiei europene; el este un portret reprezentat de ceea ce suntem în măsură să trasăm prin forţele proprii, compatibil cu modelul şi adăugat ca model. Ceea ce va fi economia României integrate se regăseşte esenţial în ceea ce ne propunem să putem fi în contextul european. A lăsa ca lucrurile să se aranjeze doar prin forţa de atracţie a modelului, fără să aşezăm lucrurile în aşa fel încât viteza de apropiere de model să poată fi stăpânită cu resurse interne, înseamnă atât o abandonare în mentalitatea pasagerului clandestin, cât şi un eşec în privinţa prezervării identităţii.

Pentru a deveni cu adevărat ceea ce trebuie să fie integrarea noastră în construcţia europeană, este nevoie de internalizarea acestui proces ca singura alternativă de regăsire a României în modernitate.

La începutul tranziţiei. greşeli de strategie

Este din ce în ce mai clar că decalajul de dezvoltare al economiei româneşti faţă de celelalte ţări foste comuniste şi ţări dezvoltate din UE se datorează, în mare măsură, unor greşeli strategice. Fără pretenţia de exhaustivitate, vom enumera câteva dintre ele.

• Prima greşeală strategică – lipsa unei strategii de dezvoltare acceptată şi respectată într-un orizont de timp cerut de logica schimbării de sistem.

Era necesară etapa în care trebuia să ne stabilim un culoar pertinent pentru drumul pe care aveam să-l parcurgem în perioada de tranziţie. Nu am avut o strategie coerentă, cuprinzătoare privind schimbarea. Încă de la începutul tranziţiei spre un alt sistem economic, economia românească a suferit din lipsa unei strategii coerente de dezvoltare. În toată perioada scursă din ’89 până în prezent, „opţiunea” pentru modelul neoliberal, propus de teoreticienii terapiei de şoc, ne-a costat foarte mult.

Nu s-a ţinut cont de faptul că datele de plecare în tranziţie erau diferite de cele presupuse de modelul teoretic. În România erau aproape absenţi factorii raţionali ai schimbării în interiorul regimului comunist. Acest lucru explică de ce au apărut tensiuni violente şi confuze între două procese: ieşirea din comunism şi începuturile trecerii la capitalism care au expandat costurile sociale ale schimbării.

S-a optat pentru o economie de piaţă spontană, liberă, bazată pe virtuţile absolute ale pieţei.A fost aplicată reţeta comună pentru toate ţările foste comuniste – Consensul de la Washington – cu cei trei piloni ai săi: liberalizare, restructurare şi privatizare. S-a crezut că aplicarea acestei reţete va ajusta rapid şi cu costuri reduse economia românească. Evident că totul coincidea cu aşteptările emoţionale pentru ieşirea din economia de penurie (Kornai, 2000).

În realitate, traseul tranziţiei în România a fost plin de numeroase accidente, salturi riscante şi reculuri năucitoare (Dinu et al., 2005). Nu s-au cunoscut modelele teoretice alternative ale

schimbării. Chiar s-a refuzat de facto ideea dezbaterii soluţiilor alternative. România a excelat în acea fază a schimbării printr-un deficit excesiv de înţelegere publică a sensului tranziţiei. Am luat reţetele Fondului Monetar Internaţional şi le-am folosit ca foi de parcurs, neştiind – sau prefăcându-ne că nu ştim – că ele favorizează termenul scurt în dauna termenului lung, echilibrarea balanţei de plăţi în dauna altor echilibre macroeconomice, stabilitatea macroeconomică în dauna creşterii economice.

• A doua greşeală strategică – lipsa consecvenţei privind calea de urmat. Am pornit la drum cu modelul neoclasic liberal, de tip terapie şoc.

Am visat la modelul american. Această opţiune primară a creat un sistem de dependenţe, mai ales în privinţa sistemului de proprietate, incompatibile cu alte opţiuni. După câţiva ani, ne-am îndreptat către un alt model – modelul european.

Afară de obiectivele comune privind funcţionalizarea pieţei, cele două modele sunt diferite. Excluziunea socială din modelul american este înlocuită de incluziunea socială în modelul european. Structura proprietăţii în modelul european este compozită. Toţi actorii sociali, inclusiv statul, au o bază motivantă a iniţiativei în structura proprietăţii. Decizia este una mediată într-o guvernanţă multinivel, rezultatul testându-se prin politici publice coordonate într-o economie de piaţă cu finalitate explicit socială.

Balansul între opţiuni strategice de sistem a întreţinut senzaţia că am pierdut timp preţios. S-a pariat pe mâna modelului monetarist de conducere a economiei pentru a regla piaţa. Dar trebuia reglat ceva ce în fapt nu exista. În economie s-a instalat o tendinţă de schimbare fără efecte. Această stare de lucruri a permis presiuni de accentuare a decalajelor şi dezechilibrelor, conformarea la recesiune, neglijarea corelaţiilor şi blocarea în cercurile vicioase.

Preview document

Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 1
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 2
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 3
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 4
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 5
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 6
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 7
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 8
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 9
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 10
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 11
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 12
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 13
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 14
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 15
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 16
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 17
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 18
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 19
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 20
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 21
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 22
Analiza criteriilor de convergență nominală în România - Pagina 23

Conținut arhivă zip

  • Analiza Criteriilor de Convergenta Nominala in Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Sistemul European al Bancilor Centrale si Banca Centrala Europeana - Misiunea, Functiile si Operatiunile

Întroducere Ca intermediari financiari, băncile joacă un rol esenţial în economie prin redistribuirea capitalurilor, transformarea activelor,...

Aderarea României la Zona Euro

INTRODUCERE De-a lungul timpului au existat numeroase preocupari pentru o unificarea monetarain Europa, fiecare inregistrand succese sau esecuri....

Implicațiile adoptării monedei Euro de către România

1. ISTORIC Istoria monedei unice, Euro începe odată cu procesul de integrare monetară din cadrul ”Planului Delors„ care a fost publicat în anul...

Premise pentru Aderarea României la Zona Euro

1. Zona euro 1.1. Aderarea la zona euro. Ţări membre Aderarea României la zona euro presupune adoptarea monedei euro ca monedă unică. La ora...

Convergența nominală, reală, juridică și culturală în procesul adoptării monedei euro în România

Introducere Prin redactarea acestui proiect îmi propun să realizez un studiu de caz cu privire la adoptarea monedei eurola nivelulRomâniei. Pe...

Fișa de țară a României - economie europeană

România România este o ţară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică şi la ţărmul...

Analiză Comparativă Privind Adoptarea Monedei Unice românia-bulgaria

Zona Euro cuprinde 18 țări din Uniunea Europeană care au adoptat in decursul anilor euro ca monedă unică. Această zonă fost creată în anul 1999 din...

Adoptarea Euro în România

Criza economica globala ar putea crea oportunitatea de aderare mai rapida la zona euro pentru economiile europene emergente, arata o analiza a...

Te-ar putea interesa și

Perspective Macroeconomice Privind Aderarea României la Moneda Europeană

INTRODUCERE În lucrarea de faţă intitulată „Perspective macroeconomice privind aderarea României la moneda europeană” mi-am propus să realizez un...

Premise pentru Aderarea României la Zona Euro

I. Europa monetara "Adoptarea euro înseamna foarte multa rigoare, iar pentru o societate care nu este obisnuita cu rigoarea, poate însemna chiar...

Moneda euro în România

Capitolul 1 - Uniunea Europeană În anul 1957 şase ţări europene (Belgia, Franţa, Germania, Italia, Olanda şi Luxembourg) semnau Tratatul de la...

Integrarea monetară europeană și moneda euro

CAPITOLUL 1 Consideraţii generale cu privire la noţiunile de euro şi integrare monetară 1.1. Integrarea economică şi monetară europeană. Misiune...

Premise pentru Aderarea României la Zona Euro

Introducere Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un catalizator al progresului şi un instrument pentru ca România să elimine decalajele care o...

Premisele aderării României la zona Euro

Capitolul 1. Criterii generale de aderare la zona euro În ceea ce priveşte criteriile generale de aderare la zona euro, acestea sunt meţinonate în...

Premise pentru aderarea României la zona euro

I. NECESITATEA INTRODUCERII MONEDEI UNICE EUROPENE Euro reprezintă moneda unică europeană, adoptată până în momentul de faţă de către 17 state...

Uniunea Economică și Monetară

INTRODUCERE Euro este moneda nou creata a Uniunii Europene si a devenit moneda oficiala la 1 ianuarie 1999. Aceste tari : Austria, Belgia, Cipru,...

Ai nevoie de altceva?