Analiza deficitului bugetar în România și ai principalilor săi determinanți

Abstract. Deficitul bugetar este un indicator macroeconomic important, de care trebuie

să ţinem cont în momentul în care analizăm echilibrul financiar şi evoluţia economică a

unei ţări. Această lucrare va trata evoluţia deficitului bugetar în perioada 2005-2015,

analizând principalii determinanţi ai acestuia. Scopul lucrării este de a identifica factorii

ce influenţează mărimea deficitului bugetar, pentru a se putea interveni prin cele mai

potrivite metode in controlarea acestuia. Metoda folosită este analiza principalilor

indicatori macroeconomici, prin preluarea datelor de pe Eurostat. Rezultatul cercetării va

arăta evoluţia deficitului bugetar şi a indicatorilor macroeconomici analizaţi în perioada

menţionată.

I. Introducere

Influenţa deficitului bugetar asupra dezvoltării economice este considerată a fi o

tematică amplu dezbătută în cadrul politicilor economice. Lucrarea de față are drept

obiectiv analiza deficitului bugetar și a principalilor săi determinanți în ansamblul

economiei românești, ceea ce impune o privire de ansamblu asupra evoluției principalilor

indicatori macroeconomici. Deficitul bugetar influențează creșterea economică și traiul de

viață al populației, motiv pentru care acesta reprezintă o temă de mare interes. Prin

această lucrare se dorește a evidenția aspectele negative care conduc la un deficit

bugetar peste limitele impuse de Uniunea Europeană prin Tratatul de la Maastricht, astfel

încât să se contribuie la evitarea acestora și pentru a implementa măsuri constructive

pentru funcționarea sănătoasă a economiei.

Lucrarea de față este un articol de cercetare științifică realizat cu scop didactic și

este alcătuită din trei părți: introducere, conținut și concluzi rezultate din situația analizată.

În conținutul lucrării se prezintă literatura de specialitate, compusă din lucrări de

specialitate anterioare realizate pe aceeaşi temă ca lucrarea de faţă, datele şi

metodologia și rezultatele empirice şi discuţii asupra acestora.

II. Conţinut

1. Literatura de specialitate

1.1. Aspecte teoretice privind deficitul bugetar

Bugetul public reprezintă un act administrativ, în care veniturile și cheltuielile

bugetare sunt simple evaluări de ordin financiar realizate de agenții administrative

(Șaguna, 2001). Pe de altă parte, bugetul reprezintă un act juridic, datorită faptului că

este o lege propriu-zisă, dezbătută și aprobată anual de legislativ (Mara, 2010). Într-o altă

opinie, bugetul public constituie un plan de directive, care se aprobă în fiecare an prin

lege și devine obligatoriu pentru toate unitățile economice, instituții și persoane fizice

(Șaguna, 2001). În speţă, bugetul este văzut că și un plan financiar al statului cu caracter

obligatoriu și executoriu, care cuprinde indicatorii cu privire la modul de realizare a

veniturilor publice și de efectuare a cheltuielilor centralizate.

Veniturile bugetare sunt mijloacele necesare formării fondurilor băneşti din care se

efectuează cheltuieli bugetare. Unii autori (Aronson R., Schwsrtz E., 1996) definesc diferit

veniturile bugetare. Aceştia consideră că veniturile publice sunt încasări ale unităţilor

administrativteritoriale, care sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor publice şi care

participă în mod direct sau indirect la realizarea diferitelor politici economice. O altă

definiţie arată că veniturile publice sunt “prelevări de bogăţie” utilizate pentru acoperirea

cheltuielilor publice (Văcărel I., etc, 2006; Drăcea M., D. Berceanu, Sichigea N., Ciurezu

T., 1999; Fisher R.1987). Resursele financiare publice (Walker L., 1996) sunt resursele

băneşti pe care şi le procură o autoritate publică pentru exercitarea funcţiilor sale.

Cheltuielile publice se referă la relaţii economico-sociale în formă bănească, care

se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoanele fizice şi juridice pe de altă parte, cu

ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii

funcţiilor acestuia. Cheltuielile publice se finalizează în plăţi efectuate de stat din resurse

mobilizate pe diferite căi (Drăcea M., D.; Aronson R., Schwsrtz E., 1996; Fisher R.,1987;

Buchanan J.,1970). Politica cheltuielilor statului are la bază majorarea, în fazele de

recesiune, a cheltuielilor efectuate de la buget, în scopul creşterii cererii globale, a

producţiei şi a veniturilor. Principalele categorii de cheltuieli (Musgrave R., Musgrave P.,

1984) din bugetul de stat sunt: întreţinerea şi funcţionarea administraţiei şi aparatului

public (la nivel central şi local), apărarea naţională, învăţământul, cultura, ocrotirea

sănătăţii, asigurările şi asistenţa socială, urbanismul, activităţile sociale.

Deficitul bugetar, în cea mai simplă formă, este diferența dintre veniturile și

cheltuielile publice. În situațiile în care, încă din faza de elaborare a bugetului, se constată

că soldul acestuia este negativ, este vorba despre un deficit de buget. Astfel, deficitul

bugetar reprezintă suma cu care cheltuielile bugetare sunt mai mari decât veniturile

bugetare.

Deficitul bugetar este unul dintre cei mai importanți indicatori pe care statul trebuie

să îl ia în considerare deoarece indică evoluţia economică a fiecărei ţări precum şi dacă

aceasta se află sau nu în echilibru financiar. În opinia lui Robert Eisner, un economist

keynesist, deficitul bugetar este ca un păcat. De cele mai multe ori este perceput ca fiind

ceva greșit din punct de vedere moral, foarte dificil de evitat, nu întotdeauna ușor de

identificat și destul de greu de măsurat cu exactitate (Eisner, 1984).