Analiza Econometrică a Seriilor de Timp

Serii de timp – definire, clasificare, factori de influenţă, tipuri de modele de timp

Seria de valori ordonate în raport cu succesiunea perioadelor/momentelor de timp formează seria cronologică.

Seriile cronologice se mai numesc şi serii de timp sau serii ale dinamicii.

Seria cronologică reprezintă o formă de prezentare ordonată a datelor statistice în care se reflectă nivelul de manifestare a fenomenelor într-un anumit moment sau perioadă de timp. Altfel spus, seria cronologică reprezintă un şir de valori ale unui indicator economic sau de altă natură, observate în timp, oglindind procesul de schimbare şi dezvoltare a unei colectivităţi statistice în perioade succesive de timp.

Seria cronologică constituie „materia primă” care, prelucrată prin metode statistice sau specifice econometriei, poate evidenţia aspecte repetabile, analogii, condiţionări, valori de referinţă. Mai concret, seria cronologică trecută prin filtrul” metodelor de analiză/prognoză specifice poate oferi informaţii privind:

- existenţa unui sens evolutiv dominant care se manifestă îndeosebi în condiţii de normalitate ale desfăşurării procesului;

- apariţia unor oscilaţii periodice sistematice cu mari şanse de a se repeta ca sens şi amploare şi în viitor;

- analogia, din anumite puncte de vedere, a evoluţiei variabilei utilizate drept criteriu de ordonare cu evoluţia procesului analizat;

- caracterul inerţial al desfăşurării unor procese;

- aspectul relativ previzibil al evoluţiei unor procese ca răspuns la unele abateri din trecut.

Forma generală a unei serii cronologice se poate prezenta astfel:

unde:

t = momentul sau intervalul de timp (t = );

= nivelul (exprimat prin date absolute sau relative) atins de fenomenul Y la momentul t.

La analiza seriilor cronologice trebuie avut în vedere unele proprietăţi ale acestora şi anume:

- variabilitatea,

- omogenitatea,

- periodicitatea,

- interdependenţa.

Variabilitatea termenilor unei serii cronologice provine din faptul că fiecare termen se obţine prin centralizarea unor date individuale diferite ca nivel de dezvoltare. Aceste diferenţieri apar pe de o parte ca urmare a acţiunii factorilor întâmplători şi pe de altă parte ca urmare a faptului că în dinamica legile sociale şi economice se manifestă ca tendinţă imprimând fenomenelor forme diferite de variaţie.

Omogenitatea termenilor trebuie înţeleasă în sensul că în aceeaşi serie nu pot fi înscrise decât fenomene de acelaşi gen, care sunt rezultatul acţiunii aceloraşi cauze esenţiale. Asigurarea omogenităţii observaţiilor de-a lungul unei perioade de timp presupune menţinerea aceleiaşi metodologii de calcul şi evaluare a indicatorilor care urmează să fie analizaţi în dinamică a criteriilor de clasificare a colectivităţii studiate şi nomenclatoarelor şi lungimii intervalelor de grupare, menţinerea unităţii social-economice sau administrativ teritoriale asupra căreia s-au făcut observaţii, cât şi a unităţii de măsurare a timpului.

O altă trăsătură caracteristică a seriilor cronologice o constituie periodicitatea termenilor din care este formată seria, ceea ce înseamnă de fapt asigurarea continuităţii datelor din punct de vedere a variabilei de timp şi care poate da posibilitatea interpretării seriei cronologice ca o funcţie analitică (yi=f(ti)). Variabila de timp poate fi înregistrată cu periodicităţi diferite.

Interdependenţa termenilor unei serii cronologice apare ca urmare a respectării principiului unităţii de timp şi spaţiu şi structurii organizatorice.

Luând în considerare toate aceste particularităţi, analiza statistica a seriilor cronologice trebuie sa se bazeze pe un sistem de indicatori, care sa caracterizeze multiplele relaţii cantitative din interiorul seriei si pe toata perioada la care se refera datele. Ca atare, problemele care se pun si trebuie rezolvate la analiza seriilor cronologice sunt:

• alegerea lungimii seriei si elaborarea ei astfel încât, pe cat posibil, sa îndeplinească condiţia legii numerelor mari, adică să aibă un număr suficient de date pentru orizontul de analiza statistica cu care sa se fundamenteze corect prognozele de lunga si scurta durata;

• calculul si analiza unui sistem de indicatori statistici absoluţi, relativi si medii necesari caracterizării seriei;

• identificarea trendului (tendinţei) de evoluţie a fenomenelor din cadrul seriei prin utilizarea metodelor de ajustare statistica si testelor de verificare a ipotezelor privind forma obiectiva de evoluţie pe perioada luata în calcul;

• calculul si analiza sezonalităţii si a altor forme de evoluţie cu caracter ciclic;

• interpolarea si extrapolarea seriilor cronologice potrivit scopului cercetării statistice.

Aceste probleme se rezolva diferit de la o serie la alta, în raport cu felul seriei, lungimea ei si tendinţele de lunga si scurta durata ce pot fi identificate.

Astfel, în prezentarea dinamica a fenomenelor se pot întâlni mai multe feluri de serii. Clasificarea seriilor cronologice se face în funcţie de modul de exprimare a indicatorilor şi după modul de exprimare a timpului la care se refera datele.

În funcţie de modul de exprimare a indicatorilor din care este formata seria, seriile cronologice pot fi:

1. serii cronologice formate din indicatori absoluţi,

2. serii cronologice formate din indicatori relativi,

3. serii cronologice formate din indicatori medii.

Seriile dinamice se împart în:

- serii de stoc sau serii de momente (integrale), care caracterizează nivelul de dezvoltare a fenomenelor la anumite momente de timp. Caracteristica acestor serii este faptul că indicatorii prezentaţi nu pot fi însumaţi întrucât nivelul de la un moment dat cumulează nivelurile tuturor momentelor anterioare. Prin însumare, aceeaşi mărime ar fi luată în calcul de mai multe ori, ceea ce este lipsit de sens. Din această cauză, termenii acestor serii se mai numesc şi mărimi de stoc.

- serii de intervale (diferenţiale), care reflectă evoluţia unui process sau fenomen pe anumite perioade de timp. Nivelurile indicatorilor se pot evidenţia pe ani, luni sau alte fracţiuni de timp. Caracteristica seriilor de intervale o reprezintă posibilitatea de însumare a mărimilor succesive ale indicatorilor. Această caracteristică are o deosebită importanţă atât în formarea seriilor, în iteraţiile de optimizare a mărimii intervalelor de grupare, cât şi în analiza economică în vederea stabilirii rezultatelor pe intervale mari de timp. În literatura de specialitate aceste serii sunt numite de unii autori cumulative.

Modelarea statistică a seriilor de timp se fundamentează pe acceptarea unor ipoteze privind evoluţia acestor serii, şi anume: