Analiză economico-financiară

Capitolul I: Fundamentele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare

1.1. Fundamente teoretice

1.1.1. Tipuri de analiză economico-financiară

Diversitatea activităţilor desfăşurate de către o firmă şi varietatea situaţiilor prin care aceasta trece, privind conţinutul, nivelul şi caracteristicile performanţelor economico-financiare ale acesteia presupun necesitatea utilizării mai multor tipuri de analiză, care pot fi structurate după mai multe criterii astfel:

1.După raportul dintre momentul în care se efectuează analiza şi momentul desfăşurării fenomenului: a) analiză post - factum, postoperativă sau analiza realizării obiectivelor; b) analiza previzională sau prospectivă.

- Analiza post-factum, postoperativă sau analiza realizării obiectivelor presupune cercetarea rezultatelor unei activităţi potrivit relaţiilor cauzale, relevarea modului de executare a obiectivelor autoprogramate. Chiar şi simplul motiv de a cunoaşte dacă fenomenul produs s-a încadrat sau nu în limitele normale presupune analiza lui după ce a avut loc. Analiza post-factum presupune cercetarea unor fenomene încheiate, a modului de realizare a unor obiective pe baza descompunerii în elemente şi a stabilirii factorilor.

- Analiza previzională sau prospectivă presupune determinarea evoluţiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetării elementelor şi factorilor care-l determină. Ea este utilizată de către centrele de decizie economică pentru stabilirea obiectivelor ce se au în vedere a fi atinse într-o perioadă viitoare.

2.Din punct de vedere al urmăririi însuşirilor esenţiale sau al determinărilor cantitative ale fenomenelor: a)analiză calitativă; b)analiză cantitativă.

- Analiză calitativă urmăreşte esenţa fenomenului, însuşirile sale de bază, factorii care sunt de aceeaşi natură cu fenomenul şi îl determină. Potrivit principiului descompunerii se trece de la o analiză mai puţin profundă către alta mai profundă (metoda „top-down”). Rolul analizei calitative îl constituie elaborarea de modele în care sunt prinse elementele esenţiale ale fenomenului.

- Analiza cantitativă presupune cercetarea fenomenului prin determinări cantitative exprimate prin mărimi fizice (greutate, grad, suprafaţă, volum, număr, durată etc.). În analiza cantitativă determinarea modificării fenomenelor şi măsurarea influenţei factorilor se realizează tot mai mult prin aplicaţiile metodelor matematice moderne.

3.După nivelul la care se desfăşoară analiza: a) analiză microeconomică; b)analiză mezoeconomică; c)analiză macroeconomică; d) analiză mondoeconomică.

- Analiza microeconomică este aceea care se desfăşoară la nivelul agentului economic, respectiv la nivelul firmei (societăţi, regii, corporaţii, holdinguri etc.). Analiza microeconomică studiază comportamentul individual sau al întreprinderilor în activitatea economică şi rezultatele obţinute, relevă factorii care determină orientarea în investirea capitalului său, în utilizarea resurselor, în crearea şi fabricarea produselor, în asigurarea eficienţei economico-financiare etc.

- Analiza mezoeconomică studiază fenomenele şi procesele la nivelul sectorului sau al ramurii de activitate în scopul evidenţierii poziţiei firmei pe piaţă, a capacităţii concurenţiale a acesteia şi pune accent deosebit pe condiţiile de piaţă, evoluţia acesteia dar şi corespondenţa dintre resurse şi nevoi pe orizontala unui întreg sector productiv şi/sau prestator de servicii.

- Analiza macroeconomică studiază fenomenele la nivelul economiei naţionale (conjunctura internă, legislaţie şi reglementări, factori demografici, factori de cultură şi credinţă, nivel şi dezvoltare, probleme sociale, factori climaterici etc.), operând preponderent cu mărimi globale sau agregate ca de exemplu: produsul naţional brut, rata medie a rentabilităţii pe sector de activitate etc. Acest tip de analiză măsoară rezultatul muncii întregii economii şi încearcă să fixeze traiectorii de evoluţie macroeconomică, în raport cu una sau mai multe obiective stabilite.

- Analiza mondoeconomică devine din ce în ce mai importantă conform unor studii actuale dar şi de perspectivă care vor arăta care sunt tendinţele şi dimensiunile internaţionalizării, globalizării şi mondializării. Utilizarea acestei analize în aceste condiţii presupune utilizarea unor indicatori ce trebuie adaptaţi la scară mondială lucru ce determină împrumuturi metodologice importante din diverse domenii.

4.După modul de urmărire în timp a fenomenelor:

a) analiză statică; b) analiza dinamică.

- Analiza statică studiază fenomenele, elementele şi factorii care le influenţează la un moment dat, punând în evidenţă pe baza relaţiilor existente între acestea, o anumită poziţie a fenomenului supus analizei. Noţiunea de static nu este legată de natura fenomenului, ci de modul de efectuare al analizei deoarece fenomenele economice prin natura lor nu pot fi statice.

- Analiza dinamică este legată de variabila timp cercetând fenomenele şi procesele economice în mişcarea şi evoluţia lor şi relevează poziţia lor în diferire momente ale evoluţiei lor. Pe baza analizei dinamice se stabilesc factorii care au determinat aceste schimbări, precum şi tendinţele evoluţiei lor viitoare.

5.În funcţie de orizontul de timp pe care se cercetează fenomenul:

a) analize pe termen scurt; b)analize pe termen mediu ; c) analize pe termen lung.

- Analiza pe termen scurt priveşte o perioadă de până la 1 an (zile, săptămâni, decade, luni, trimestre, semestre) şi operează preponderent cu modele de tip determinist. Acest tip de analiză serveşte managementului firmei pentru conducerea operativă a activităţii pe o perioadă de timp de până la 1 an.

- Analiza pe termen mediu se întinde pe o perioadă între 1-3 ani şi combină modele de tip determinist cu cele de tip stocastic, determinând pe baza unei riguroase analize a obiectului analizei, posibile căi de realizare pe termen mediu ale acestuia.

- Analiza pe termen lung depăşeşte perioada 1-3 ani şi utilizează modele de tip statistic sau stocastic. În ţările dezvoltate cu economie de piaţă analiza macroeconomică pe termen lung operează cu modele în care intervalul de timp analizat este de 3-5 ani.