Analiza Economiei Irlandei

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Analiza Economiei Irlandei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 24 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Rujan Ovidiu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Introducere
1. Economia domestică
1.1. Formarea PIB
1.2. Productivitatea
1.3. Sectoare economice
1.3.1. Agricultura
1.3.2. Sivicultura
1.3.3. Pescuitul
1.3.4.Industria
1.4. Şomajul
1.5. Inflaţia
2. Mediul de afaceri şi climatul investiţional
2.1. Sursele investiţiilor străine din Irlanda
2.2. Infrastructura
2.2.1. Servicii bancare
2.2.2. Transporturile
2.2.2.1. Transportul aerian
2.2.2.2. Transportul rutier şi feroviar
2.2.2.2. Transportul rutier şi feroviar
2.2.2.3. Transportul maritim
2.2.3. Telecomunicaţiile
2.2.4. Comerţul electronic
2.3. Sistemul de taxe şi impozite
2.3.1. Taxe vamale
2.3.2. TVA
2.3.3.Accizele
2.3.4. Evitarea dublei impuneri
2.5. Protecţia mediului
3. Facilităţi fiscale
3.1. Suportul financiar din partea statului
3.2. Impozitul pe profit (Corporation Tax)
4. Comerţul exterior
4.1. Exportul
4.2. Importul
4.3. Relaţiile comerciale româno-irlandeze
5. Concluzii
Bibliografie

Extras din document

Introducere

Republica Irlanda (Poblacht na hÉireann în irlandeză, Republic of Ireland în engleză) este o ţară în Europa de Vest care ocupă aproximativ 80% din insula Irlanda, cealaltă parte fiind ocupată de Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit. Irlanda este cel mai vestic membru al Uniunii Europene, are o economie dezvoltată şi o populaţie de puţin mai mult de 4 milioane. În constiuţia republicii, numele ţării este doar Irlanda (Éire în irlandeză) deşi numele Republica Irlanda este folosit pentru nu a se confunda cu Irlanda de Nord şi cu întreaga insulă Irlanda. Capitala Irlandei este la Dublin.

Republica Irlanda are o economie mică, modernă şi dependentă pe comerţ extern. Cu un PIB de aproximativ $40,000 pe cap de locuitor, Irlanda este a treia cea mai bogată ţară din Europa şi a patra cea mai bogată din lume. Economia este caracterizată de o forţă de muncă foarte educată şi de o rată foarte înaltă de investiţie străină.

Creşterea economică a ajuns la o medie de 10% pe an între 1995 şi 2000, din cauza procesului Tigrului Celtic. Între 2002 şi 2004, creşterea medie pe an a fost în jur de 4-6%. Agricultura, care era pentru mult timp cel mai important sector economic, este acum eclipsat de industrie, care face 46% din PIB, Irlanda fiind la ora actuală printre cele mai industrializate economii din lume. 80% din exporturi sunt compuse de bunuri industriale deşi acest sector angajează doar 28% din forţa de muncă. Deşi exporturile rămân cea mai mare sursă a creşterii dinamice a economiei, Irlanda beneficiază de o creştere în consum şi de o renaştere a sectoarelor de construcţie şi investiţie în afaceri.

În ultimul deceniu, guvernul irlandez a implementat o serie de proiecte naţionale economice cu ţelul de a reduce inflaţia şi ratele de taxaţie. Alte ţeluri includ: reducerea cheltuielilor guvernamentale ca procentaj a PIB-ului, îmbunătăţirea pregătirilor a forţei de muncă şi promovarea investiţiei străine, care deja este la printre cele mai mari niveluri din lume.

Irlanda a adoptat moneda euro cu încă alte 11 ţări din Uniunea Europeană în 2002.

Politica economica a Guvernului este indreptata catre crearea unei economii stabile, in conformitate cu necesitatile mediului de afaceri.

In perioada 2003-2007 ritmul cresterii economice a fost temperat, datorita situatiei de pe plan mondial, dar a ramas totusi printre cele mai mari din Europa de vest.

1. Economia domestică

1.1. Formarea PIB

FORMAREA P.I.B.

Agricultura 5%

Industrie 47%

Transport şi telecomunicaţii 16%

Administraţie publică şi Apărare 3%

Alte servicii 29%

Agenda 2000 a Comisiei Europene are stabilit că Irlanda să primeasca din Fondurile Structurale şi de Coeziune până în anul 2006, cca. 4,3 miliarde Euro. Planul Naţional de Dezvoltare, 2000-2006, care este un plan de investiţii atât in sectorul privat cât şi în cel public, vizează următoarele obiective:

- promovarea unei creşteri economice susţinute;

- promovarea unei dezvoltări regionale echilibrate;

- reducerea deficitului din infrastructură;

- dezvoltarea resurselor umane prin investiţii în învăţământ şi programe de training;

- reintegrarea în viaţa economică a persoanelor disponibilizate.

Fondurile de Coeziune şi Structurale vor forma o mică parte a investiţiilor în Planul Naţional de Dezvoltare. Înca din anul 1987 Guvernul şi partenerii săi sociali, organizaţiile şi asociaţiile patronale, sindicatele, organizaţiile fermierilor au convenit un acord de parteneriat pentru dezvoltare economică şi socială. Cel mai recent dintre aceste acorduri, "Program for Prosperity and Fairness", lansat pe perioada 2000-2002, cuprinde 5 domenii şi caută să aducă noi provocări şi priorităţi în transportul public, locuinţe, piaţa muncii, societate informatizată şi învăţătura pe toată durata vieţii.

Programul are următoarele obiective importante:

- de a face sigure şi simţite avanatajele ce decurg din parteneriatul social;

- de a aduce imbunătăţiri reale, tangible standardelor de viaţă;

- de a mânui cu pricepere provocările aduse de revoluţia informaţională, globalizare şi extinderea UE.

Dintre realizările mai importante ale Programului precedent, menţionăm creşterea economică medie anuală (iîn perioada 1997-2000) de peste 8%, cea mai ridicată din ţările membre UE, rata şomajului a fost coborâtă sub 5%, iar inflaţia ţinută sub 1,8% în ciuda creşterii economice foarte puternice.

Irlanda participă alături de alte 11 ţări membre UE la Uniunea Economică şi Monetară (EMU) ce au lansat moneda unică Euro, operaţională la 1 ianuarie 2002.

1.2. Productivitatea

Productivitatea agregată anuală medie a scăzut de la aproximativ 3% în perioada 1995-2000 la 1,75% în ultimii 5 ani. Banca Centrală a Irlandei susţine că rata productivităţii, pentru anul trecut, a fost de doar 0,5%, în condiţiile în care rata angajării a crescut cu 4,5%.

"Creşterea este obţinută prin caştiguri în domeniul angajării, care nu contribuie la creşterea productivităţii", a spus David Croughan economist-şef al Confederaţiei irlandeze de Afaceri şi Angajare.

O creştere economică rezultată în urma creşterii angajării, avertizează el, "poate avea ca efect pierderea de competitivitate şi ar conduce la scăderea producţiei şi escaladarea inflaţiei".

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Economiei Irlandei.doc

Alte informatii

Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi Facultatea de Ştiinţe Economice Afaceri Internaţionale