Analiza Factorilor care au Influențat Producția de Lapte la Nivel Național pentru Perioada 1994-2008

Motivarea temei

Apartenenţa la categoria produselor alimentare care sunt nişte bunuri de strictă necesitate, face ca nevoia pentru astfel de bunuri să aibă o intensitate mare. Termenul de valabilitate de 5-6 zile, duce la pătrunderea laptelui rapid în consum, stocurile nefiind rentabile. Laptele este un produs cu un impact deosebit asupra copiilor, persoanelor în vârstă, precum şi a celor cu diferite afecţiuni. Creşterea vacilor, caprelor, oilor pentru lapte, reprezintă ocupaţia de bază în zona rurală şi montană, asigurând venituri ritmice şi performanţe crescătorilor de animale. Susţinerea valorificării eficiente a laptelui, va permite realizarea unor investiţii în retehnologizarea activităţii necesare realizării unor produse lactate controlabile, cu calitate şi termene de garanţie superioare. Laptele asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală şi montană, fiind o sursă sigură pentru schimburile comerciale. Totodată, asigură valorificarea superioară a furajelor (hrană de bază pentru ovine, caprine şi bovine) realizate pe suprafeţele de bază furajeră în sistem natural (păşuni naturale).

Acestea sunt elemente deosebit de importante de care trebuie să se ţină cont în dimensionarea corectă a producţiei de lapte astfel încât eficienţa să fie maximă, iar pierderile datorate perisabilităţii să fie minime. De aceea, este necesar să fie cunoscuţi factorii ce pot influenţa producţia de lapte la nivel naţional.

În acest scop am cules datele statistice referitoare la producţia de lapte la nivel naţional aferentă perioadei 1994-2008 şi date referitoare la o serie de variabile ce pot constitui factori de influenţă ai producţiei, cum ar fi : suprafaţa de păşuni şi fâneţe, suprafaţa cultivată cu plate de nutreţ, producţia de plante de nutreţ, numărul de ovine, caprine, bovine şi numărul de maşini pentru recoltat furaje. Alimentaţia animalelor are un rol hotărător asupra producţiei de lapte, toţi ceilalţi factori de mediu modificând de fapt, într-o măsură mai mare sau mai mică gradul de conversie al hranei în lapte. Aplicarea unei alimentaţii raţionale ca tip, nivel şi mod de hrănire, are întotdeauna un efect pozitiv asupra producţiei cantitative şi calitative de lapte. Dimpotrivă, subalimentaţia, supraalimentaţia, hrănirea unilaterală sau dezechilibrată în substanţe nutritive, influenţează în sens opus nivelul productiv al animalelor. Datele provin din „Anuarul Statistic al României” 2008.

Pe baza respectivelor date, am construit un model econometric care să poată să furnizeze o imagine de ansamblu a celor mai semnificativi factori de influenţă. Modelul poate oferi posibilitatea unor prognoze pe termen scurt, cu ajutorul cărora se pot evita pierderi datorate diverşilor factori de influenţă.

Analiza datelor se va face cu ajutorul modelului regresiei multiple, căruia i se va aplica o serie de teste pentru verificarea respectării ipotezelor modelului şi în vederea ajustării acestora astfel încât să obţinem o estimare a parametrilor cât mai corectă în timp.

Modelul regresiei simple

PLt= a0 + a1SPt + εt

unde:

PLt - reprezintă producţia de lapte la nivel naţional, masurată în mii hl, în anul t;

SPt - reprezintă suprafaţa de păşuni şi fâneţe, măsurtă în mii ha, în anul t;

a0, a1 - parametrii modelului;

εt – eroarea de specificare.

În continuare, vom realiza o serie de teste statistice pentru a determina dacă suprafaţa de păşuni şi fâneţe (variabila explicativă SP) are sau nu o influenţă semnificativă asupra producţiei de lapte la nivel naţional (variabila de explicat PL).

Rezultatele estimării parametrilor sunt:

PLt = 76040.7 – 2.52 SPt + et

(3.72) (-1.09)

(.) = t Student

R2 = 0.08

n = 15

Aplicând testul Student pentru a testa semnificaţia parametrului a1, putem garanta cu o probabilitate de 95% că valoarea acestuia nu este semnificativ diferită de 0, iar variabila explicativă introdusă in model (SP- suprafaţa de păşuni şi fâneţe) nu influenţează semnificativ variabila de explicat (PL- producţia de lapte). Totodată, pe baza coeficientului de determinaţie putem afirma că modelul nu este destul de bine construit, variabila explicativă (suprafaţa de păşuni şi fâneţe) reuşind să explice variabila de explicat (producţia de lapte) în proporţie de 8%, restul fiind influenţa altor factori.Apoi se testează semnificaţia globală a modelului cu ajutorul testului Fisher, de unde rezultă că în ansamblul ei, suprafaţa de păşuni şi fâneţe nu exercită o influenţă semnificativă asupra producţiei de lapte, cu o probabilitate de 95%.