Analiza inflatie și somaj în ultimii 18 ani și Curba Philips

1.1 Definiția și tipurile de inflație

Inflația este un dezechilibru structural care reflectă existența în circulație a unei mase monetare excedentare în raport cu nevoile economiei, ceea ce determina creșterea durabilă și generalizată a prețurilor și deprecierea monedei naționale. Această problemă a constituit în permanență o preocupare pentru economiști, iar din acest motiv identificăm mai multe definiții:

„Inflația reprezintă o creștere a rezervelor bănești sau a veniturilor, fie în sumă totală, fie pe cap de locuitor” . (F. D. Holzman )

“Inflația este pretutindeni și întotdeauna un fenomen monetar și poate fi determinată numai de o creștere mai rapidă a cantității de bani decât a producției.” (M. Friedman a făcut cunoscută definiția cauzală de tip monetarist)

Deși există o mare diversitate de clasificări ale inflației în literatura economică, o clasificare sintetică este:

a) După funcționarea mecanismului pieței există:

- Inflația deschisă permite sistemului economic să funcționeze ca un mecanism în care prețurile devin fixe. Acest tip de inflație este în legatură directă cu insuficiența bunurilor,a serviciilor și a forței de muncă din economie, astfel încât pot să apară speculații pe acest fond.

- Inflația reprimată este rezultatul intervenției guvernamentale în creșterea prețurilor și salariilor. Prin această intervenție cererea de bunuri și servicii este redusă forțat (reprimată),de unde și denumirea asociată.

b) Dupa ritmul de creștere a prețurilor inflația poate fi:

- Târâtoare, exprimată printr-un ritm mediu anual de creștere a prețurilor de consum de până la 3%;

- Moderată, dacă prețurile respective cresc în ritm de până la 6%;

- Rapidă, atunci când respectivul ritm se apropie de 10%;

- Galopantă (cu două cifre), când creșterea prețurilor de consum depășește 10%;

- Hiperinflația, atunci când ritmul mediu lunar depășește 50%.

c) În funcție de așteptările inflaționiste se manifestă:

- Inflația anticipată este primită și pregătită de fiecare actor pe piață.

- Inflația neanticipată produce urmări asupra economiilor, forței de muncă și producției marfare fără să fie anticipată.

d) După principalele cauze inflaționiste poate exista:

- Inflația prin cerere (demand-pull inflation) este acea inflație care rezultă din creșterea cererii agregate. Creșterea cererii agregate este explicată de unii specialiști prin creșterea veniturilor bănești ale populației.

- Inflația prin costuri, prin ofertă (cost-push sau supply-side inflation) apare în situația în care costurile de producție cresc independent de cererea agregată. Dacă firmele sunt confruntate cu o sporire a costului, ele vor răspunde parțial prin creșterea prețului de vânzare și parțial prin reducerea volumului activității.

- Infația prin bani: emisiunea excesiva de moneda peste oferta reala de bunuri și servicii;

- Inflația structurală: determinata de dezechilibre în structurile economice datorită accelerarilor politicii economice în diferite sectoare și de preponderenta interventiei autoritatii publice pentru realizarea ajustarilor, armonizarilor și adaptarilor în vederea echilibrului economic global;

- Inflația importată: generată prin mecanismul cursului de schimb și prin mecanismul fluxurilor de capital.

Asemenea interdependențe între cauzele inflației contemporane sunt puse în evidență cu ajutorul instrumentului spirala inflaționistă.

1.2 Cauzele inflaței

Declanșarea inflației are loc atunci când în cadrul sistemului economiei naționale apar condiții de dezechilibru economic, cum sunt:

1. Existența și lansarea continuă pe piață a unor cantități mari de bani

2. Dezechilibrul între rata consumului și rata investițiilor

3. Deficitul bugetar excesiv înregistrat prin majorarea cheltuielilor, influențate de inflație, în condițiile unei anumite creșteri mai lente a veniturilor.

4. Creșterea prețurilor ca urmare a costurilor în creștere

5. Dezechilibrarea cererii agregate în raport cu oferta agregată

6. Intensificarea relațiilor de creditare prin crearea banilor de cont

7. Concurența și diferența de productivitate la producator

8. Calitatea și strategia actului de guvernare

9. Condițiile internaționale de racordare a economiei naționale la economia mondială