Analiza Nivelului și Evoluției Ratei Inflației în România în Perioada 1990-1999

INTRODUCERE

Inflatia reprezinta unul dintre cele mai „nocive” fenomene economice care se manifesta în economiile contemporane. Totusi, aceasta nu reprezinta un fenomen nou, manifestarile ale ei fiind întâlnite înca din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, si considerata drept o maladie cronica, greu de stapânit. Tema inflatiei a fost adesea pusa în discutie de numerosi specialisti (economisti si nu numai), acestia încercând sa defineasca fenomenul, sa explice cauzele aparitiei inflatiei, impactul acesteia asupra populatiei si agentilor economici, formele sale de manifestare etc.

În acest context, în lucrarea de fata am urmarit atingerea celor mai importante probleme legate de inflatie care au aparut în lucrarile cu caracter economic, social, etc.

Primul capitol contine prezentarea principalelor teorii din domeniul inflatiei, respectiv teoria monetarista a inflatiei, teoria cantitativa si teoria moderna a inflatiei. Urmeaza o clasificare a inflatiei în functie de mai multe criterii (de intensitate, cauze de aparitie). Datorita importantei acestui ultim criteriu mentionat (respectiv cauzele aparitiei inflatiei) am detaliat tipurile de inflatie intr-un subcapitol aparte in care se poate observa cu usurinta cum actioneaza cererea si oferta în sensul cresterii inflatiei. In functie de cauzele generatoare de inflatie literatura de specialitate distinge: inflatia prin cerere, inflatie prin costuri si inflatie structurala. De asemenea, pe parcursul acestui capitol sunt prezentate câteva din principalele efecte ale procesului inflationist (dintre care scaderea puterii de cumparare a monedei este cel mai grav si care este resimtit deopotriva de populatie si de agentii economici) precum si câteva mijloace de protectie împotriva acestuia. Pentru protejarea populatiei de efectele inflatiei cel mai adesea factorii de decizie (guvernul în special) recurg la indexarea veniturilor populatiei.

Al doilea capitol al lucrarii cuprinde elemente esentiale necesare analizei procesului inflationist, între acestea un rol de vârf îl ocupa „curba lui Phillips”. Evolutia teoriei contemporane a inflatiei a fost influentata in mare masura de aparitia acestui model, al curbei lui Phillips. Importanta acestei curbe nu rezida numai în faptul ca ea a fost formulata si acceptata ci, mai ales in modificarile ei ulterioare de catre R.Lipsey precum si de catre Milton Friedman (autorul tezei „ratei naturale a somajului”) si E.Phelps. În ultima parte a acestui capitol sunt prezentati principalii indicatori care ne ajuta in determinarea nivelului inflatiei: indicele preturilor bunurilor de consum, indicele preturilor productiei industriale si deflatorul PIB. Sunt evidentiate sferele de cuprindere, nomenclatoarele utilizate pentru calculul indicilor preturilor de consum al populatiei si indicele preturilor productiei industriale precum si modalitatea actuala de calcul a acestora. Referitor la deflatorul PIB este prezentat modul de obtinere al acestuia si, totodata, principalele motive care duc la diferente între rata inflatiei masurata cu acest indicator si cea masurata cu ajutorul IPC sau IPPI.

Capitolul trei include principalele conexiuni ale inflatiei respectiv relatia dintre inflatie si somaj (iar in acest caz curba lui Phillips reprezinta un instrument fara de care nu se poate concepe aceasta analiza), corelatia intre salarii si inflatie, corelatia intre inflatie si rata dobânzii (rata reala a dobânzii). În cadrul primei corelatii sunt definite si explicate concepte ca: nivel al somajului, durata a somajului, intensitate a somajului. Este de asemenea prezentat rolul pe care îl ocupa ajutorul de somaj, ca principala masura de protectie sociala pentru persoanele care nu au un loc de munca sau care au pierdut un loc de munca.

Prima parte a capitolului patru contine analiza concreta a evolutiei inflatiei si a factorilor sai de influenta in perioada 1990-1997. Sunt analizate evolutiile ratei inflatiei masurate cu ajutorul indicelui preturilor de consum a populatiei, indicele preturilor productiei industriale si a deflatorului PIB, precum si diferentele care apar intre ele. Urmeaza, in partea a doua a capitolului patru, detalierea evolutiei preturilor bunurilor de consum pentru anii 1998-1999 deoarece aceasta prezinta o mai mare importanta atât pentru populatie cât si pentru agentii economici. Este analizata evolutia IPC atât în ansamblu cât si în functie de structura sa (indicele pentru produsele alimentare, pentru produsele nealimentare si pentru servicii)

Lucrarea se încheie cu o analiza comparativa între evolutia principalilor indicatori macroeconomici în perioada 1989-1999 în România vizavi de celelalte tari candidate la Uniunea Europeana. Sunt de asemenea estimate posibilitatile României de aderare in cel mai scurt timp la UE, precum si domeniile in care tara noastra trebuie sa mai realizeze progrese (in special stoparea declinului economic si mentinerea unei rate a inflatiei în limite acceptabile.