Analiza relației dintre TVA și creșterea economică în 2 țări europene - Italia și Olanda

I. Introducerea

Impactul TVA asupra economiei mondiale a avut loc pentru prima dată în Franța la inițiativa lui M. Laure, în 1954. Franța generalizează aplicarea TVA în 1968. Acest impozit a fost adoptat, începând cu 1 ianuarie 1970, de către ţările membre ale Pieţei Comune, urmărindu-se eliminarea impunerii în cascadă (impuneri repetate).

TVA-ul „reprezintă un instrument modern și eficient pentru stimularea exporturilor și diminuarea importurilor, pentru accelerarea dezvoltării economico-financiare a agenților economici, pentru încurajarea investițiilor și producerea numai a bunurilor cerute pe piață” (Tufan C.&Tempea I., 1999: 13). De asemenea, „Taxa pe valoarea adăugată este un impozit general de consum perceput pentru bunuri și servicii. În general se referă la toate activitățile comerciale care implică producția și distribuția produselor, respectiv prestarea serviciilor. TVA-ul este perceput ca și un impozit pe consum (stabilit ca procent din preț) suportat, în cele din urmă, de către consumatorul final” (Narayan P.K., 2003). După un alt autor, taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se aplică numai asupra diferenței dintre prețul de vânzare al bunurilor și serviciilor și prețul de cumpărare al bunurilor sau al serviciilor care au intrat în componența bunurilor sau serviciilor vândute (Mara E.R., 2010: 147).

Impozitele indirecte se stabilesc asupra vânzării de bunuri și prestării anumitor servicii și „vizează toate persoanele fizice și persoanele juridice care cumpără bunuri sau beneficiază de prestări servicii și sunt incluse în preț. Ca urmare, perceperea lor este simplă și, spre deosebire de impozitele directe care se stabilesc pe persoane, plătitorii impozitelor indirecte știu că au această calitate, dar nu cunosc întotdeauna cuantumul impozitului plătit” (Tufan C.&Tempea I., 1999: 8).

În Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată, modificată prin Directiva 2009/47/EC din 5 mai 2009 este explicat clar modul în care se percepe acest impozit indirect la nivelul Uniunii Europene. Statele membre aplică o cotă standard a TVA, care este fixată de fiecare stat membru ca procent din baza de impozitare și care este aceeași pentru livrarea de bunuri și pentru prestarea de servicii. De la 1 ianuarie 2006 până la 31 decembrie 2015, cota standard nu poate fi mai mică de 15 %. La nivelul Uniunii Europene, țările membre au modificat cota taxei pe valoare adăugată de-a lungul timpului. Valul de majorări a cotelor taxei pe valoare adăugată adoptate de mai multe state europene în ultimii doi ani a ridicat TVA-ul mediu din UE de la 19% la 21%. Prin urmare, în studiul nostru, vom alege 2 țări care au o cotă de TVA la nivelul mediei UE.

Prin intermediul acestui proiect, încercăm să evidenţiem econometric legătura existentă între aceste variabile, prin studii de caz, utilizând softul statistic Eviews 4.1. Studiul este structurat în cinci capitole. În primul capitol, Introducere, se specifică problema cercetării, iar în capitolul al doilea se trece în revistă literatura de specialitate. Al treilea capitol explică raţionamentul modelelor estimate și include un paragraf despre date, urmând ca în capitolul patru să se interpreteze rezultatele pe baza graficelor şi a regresiilor obţinute. Lucrarea se încheie cu concluzii referitoare la tema abordată.

II. Sinteza literaturii de specialitate

Situația economică actuală a adus în prim plan rolul important al taxei pe valoarea adăugată în asigurarea stabilității și a creșterii economice. Taxa pe valoarea adăugată este o sursă majoră de venit pentru statele membre. Pe măsură ce recesiunea și îmbătrânirea populației afectează alte surse de venituri, TVA poate deveni încă și mai importantă. În plus, studiile economice arată că taxele de consum se numără printre cele care favorizează cel mai mult creșterea, iar un sistem puternic de TVA poate contribui la revitalizarea economiei europene. Prin urmare, este foarte important ca sistemul de TVA să fie pe deplin funcțional și să ofere toate beneficiile sale potențiale.

Chiar și încrederea consumatorilor, care determină comportamentul lor de cumpărare este influențată de așteptările de creștere a PIB-ului. Un exemplu în acest sens este manualul lui Weil (2005), extrem de devotat temei economice a creșterii PIB-ului, care adresează la sfârșit o întrebare, ca un gând ulterior „Will growth make us happy?” (Creșterea ne va face fericiți?). Răspunsul dat este dublu: „Income is not the only determinant of hapiness, but clearly happiness rises with income” (Venitul nu este singurul factor determinat al fericirii, dar în mod clar fericirea crește cu venitul) și „Thus, although growth will not make us as happy as we expect it to, it will still make us happier than we would be if there were no growth” (Așadar, deși creșterea nu ne va face la fel de fericiți pe cum ne așteptăm, totuși ne va face mult mai fericiți decât dacă nu ar exista creștere) (J.C.J.M van den Bergh, 2009: 6).