Analiza situației generale a activității întreprinderii pe baza corelațiilor dintre principalii indicatori economico-financiari

Analiza situatiei generale a activitatii intreprinderii

Analiza presupune cercetarea realitatii prin descompunerea fenomenelor, proceselor sau obiecrivelor in elementele lor componente, iar studierea aprofundata a acestor componente pentru relevarea legalitatilor proprii fenomenelor, proceselor sau obiectivelor astel descompuse.

Analiza economico-financiara, ca stiinta economica de sine statatoare, combine intelligent toate informatiile ce deriva din progresul diferitelor stiinte economice, iar concluziile desprinse ca urmare a demersului pur analytic sunt forte de tractiune pentru intregul mecanism economic.

Coreland informatii din diverse domenii, analiza economico-financiara cerceteaza trecutul, monitorizeaza prezentul si previzioneaza evolutia afacerilor, totul concentrandu-se in directia utilizarii eficiente a resurselor

Scopul analizei este de a interpreta activitatea de productie si comercializare a intreprinderii, de a evalua rezultatele si performantele sale comerciale prin examinarea principalilor indicatori economico-financiari.

1.Sistemul indicatorilor valorici utilizati pentru caracterizarea

activitatii de productie si comercializare.

Productia si comercializarea constituie premisa si totodata finalitatea activitatii oricarui agent economic, calea de multiplicarea averii patrimoniale a societatii.

Aprecierea valorica a activitatii de productie si comercializare se realizeaza, atat in faza de previziune, cat si in cea de executie, cu ajutorul unui sistem de indicatori specifici. Printre acestia cei mai semnificativi sunt:

a)Cifra de afaceri (CA) este definita de Legea Contabilitatii din Romania ca fiind totalitatea veniturilor realizate din livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarea de servicii.

b)Productia fabricate(Qf) este reprezentata de totalitatea produselor realizate si destinate vanzarii, precum si de contravaloarea lucrarilor si serviciilor executate pentru terti (rulajele debitoare ale conturilor “produselor finite” si “semifabricate” si rulaje creditoare “venituri din lucrari executate si servicii prestate”).

c)Valoarea adaugata (Qa) exprima surplusul de valoare peste consumurile provenite de la terti, bogatia create pentru valorificarea resurselor tehnice, umane si financiare ale intreprinderii.

d)Productia exercitiului (Qe) reprezinta volumul total al activitatii productive intr-o perioada de timp determinata.

Productia exercitiului este formata din productia vanduta, variatia productiei stocate si productia realizata in scopuri proprii si capitalizata.

Analiza indicatorilor valorici pe baza indicilor:

O asemenea analiză este necesară în activitatea oricărui agent economic, indiferent de profilul acestuia, pentru a scoate în evidenţă evoluţia fenomenului în timp, informaţie necesară în sesizarea modului de fundamentare a programelor de producţie şi comercializare, precum şi stabilirea gradului de realizare a acestora. Se scot astfel în evidenţă, abaterile în mărime absolută, cauzele acestora, precum şi măsurile care se impun pentru corectarea lor.

În analiza dinamicii activităţii unei întreprinderi se folosesc o serie de corelaţii. Sub aspectul normalităţii pot fi întîlnite următoarele situaţii :

1) , IQv = indice cifra de afaceri (producţia vîndută);

IQf = indice producţie fabricată destinată livrării.

Între cei doi indici există egalitate, aceasta semnifică menţinerea ponderii imobilizărilor băneşti în stocuri de produse finite.

Inegalitatea este consecinţa tendinţei de reducere a ponderii acestor imobilizări, ceea ce înseamnă creşterea gradului de valorificare a producţiei fabricate.

2) , IQe = indice de creştere a producţiei exerciţiului.

Existenţa unei asemenea inegalităţi demonstrează creşterea mai rapidă a producţiei fabricate destinate vînzării faţă de creşterea producţiei exerciţiului, ceea ce înseamnă un aspect favorabil pentru întreprindere, deoarece sînt reduse stocurile.

3) , IVA = indice de creştere a valorii adăugate.

Qe = VA + M , M = cheltuieli cu consumuri intermediare (terţi).

Existenţa acestei corelaţii scoate în evidenţă reducerea cheltuielilor cu consumurile intermediare sau, altfel spus, creşterea eficienţei acestor consumuri (printr-o valoare adăugată mai mare ce revine la 1 leu cheltuială cu consumurile intermediare).