Analiza Statistica a Nivelului de Trai, a Calitatii Vietii si a Puterii de Cumparare

Imagine preview
(10/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Analiza Statistica a Nivelului de Trai, a Calitatii Vietii si a Puterii de Cumparare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 14 fisiere doc, ppt, pps de 148 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Emilia Gogu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. PARTICULARITĂŢI ALE NIVELULUI DE TRAI ŞI AL CALITĂŢII VIEŢII 7
1.1 Definirea conceptelor de calitate a vieţii şi a nivelului de trai 7
1.2 Componentele calităţii vieţii 10
1.2.1 Dezvoltarea umană - componentă de bază a calităţii vieţii 10
1.2.2 Costul vieţii - aspect al calităţii vieţii şi al stării economice a unei ţări 15
1.2.3 Variabile monetare şi variabile fizice 16
1.3 Sistemul de indicatori sociali ai calităţii vieţii 17
1.3.1 Indicatori sociali 18
1.3.2 Populaţia 19
1.4 Aspecte definitorii ale conceptului de sărăcie 22
1.4.1 Factori specifici sărăciei 24
1.4.2 Sărăcia absolută şi sărăcia relativă 25
1.5 Inflaţia -un baromerul al nivelului de trai 27
1.5.1 Inflaţia în economia modernă 27
1.5.2 Formele inflaţiei 29
1.5.3 Cauzele inflaţiei 30
1.5.4 Efecte ale inflaţiei. Costurile inflaţiei 33
1.6 Tendinţe privind procesul inflaţionist în România în perioada postdecembristă 35
1.6.1 Particularităţile procesului inflaţionist în România după 1990 35
1.6.2 Dilema inflaţie-somaj 37
1.7 Politici de combatere a tendinţelor inflaţioniste 38
1.7.1 Indexarea salariilor şi altor categorii de venituri 38
1.7.2 Politica monetară şi a cursului de schimb 40
CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE INDICATORI STATISTICI CE CARACTERIZEAZĂ NIVELUL DE TRAI ŞI PUTEREA DE CUMPĂRARE 42
2.1. Sistemul de indicatori ai nivelului de trai 42
2.1.1. Indicatorii veniturilor şi ai puterii de cumpărare a populaţiei 42
2.1.1.1. Salariul real si indicele salariului real 44
2.1.1.2. Veniturile reale ale populaţiei 46
2.1.2. Indicele preţurilor de consum (IPC) 48
2.1.2.1. Tipul de indice 51
2.1.2.2. Nomenclatoare utilizate în calculul IPC 55
2.2. Indicatori parţiali şi sintetici cu care se măsoară şi se analizează dinamica inflaţiei 57
2.3. Indicatorii consumului populaţiei 58
2.3.1. Statistica consumului populaţiei 61
2.3.2. Consumul lărgit al populaţiei 63
2.3.3. Structura consumului 63
2.3.4. Particularităţile consumului populaţiei 64
2.4. Indicii sintetici ai dezvoltării umane 66
2.5. Metode şi tehnici de calcul a indicatorilor sintetici ai dezvoltării umane 68
CAPITOLUL 3. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ NIVELUL DE TRAI, CALITATEA VIEŢII ŞI PUTEREA DE CUMPĂRARE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1990-2004 ...70
3.1. Evoluţia veniturilor populaţiei 70
3.1.1. Evoluţia populaţiei şi a veniturilor în decursul secolelor 72
3.1.2. Distribuţia veniturilor şi a cheltuielilor de consum pe categorii de gospodării 74
3.2. Corelaţii între nivelul de dezvoltare a economiei naţionale şi veniturile populaţiei 77
3.3. Câştigul salarial mediu nominal 79
3.3.1. Câştigurile salariale 2005 80
3.3.2. Indici de creştere a câştigului salarial mediu net 81
3.4. Sărăcia în România 83
3.4.1. Dimensiuni şi tendinţe ale sărăciei 84
3.4.1.1. Incidenta şi profilul sărăciei 85
3.4.1.2. Structura populaţiei sărace 88
3.4.2. Categorii de populaţie săracă 88
3.4.3. Sărăcia temporară şi cea permanentă 89
3.4.4. Dinamica sărăciei în perioada de tranziţie 90
3.5. Indicele preţurilor de consum 90
3.5.1. Indicele preţurilor de consum pentru produse alimentare 92
3.5.2. Indicele preţurilor de consum la produse nealimentare 92
3.5.3. Indicele preţului de consum al serviciilor 92
3.5.4. Evoluţia indicelui preţului de consum pe total în perioada 1990-2001 92
3.6. Corelaţia dintre salariu şi indicele preţului de consum 95
3.7. Evoluţia inflaţiei 97
CAPITOLUL 4. PREZENTAREA NIVELULUI DE TRAI ŞI A CALITĂŢII VIEŢII ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ 99
4.1. Nivelul şi structura cheltuielilor populaţiei 99
4.1.1. Nivelul şi structura consumului alimentar al populaţiei 100
4.1.2. Nivelul şi structura consumului nealimentar al populaţiei 101
4.2. Cererea de bunuri şi servicii şi puterea de cumpărare a populaţiei 101
4.2.1. Analiza consumului de bunuri şi servicii de către populaţie 102
4.2.2. Consumul mediu lunar pe o persoană, la principalele produse alimentare...... 105
4.2.3. Cheltuielile totale de consum, pe categorii de gospodării 106
4.3. Preţurile de consum în 1990, 2004 şi 2005 110
4.4. Puterea de cumpărare a salariului în 1990 şi 2005 111
4.5. Preţurile lunare de consum în perioada 1997-2005 112
CONCLUZII
GLOSAR
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

INTRODUCERE

Investigarea calităţii vieţii şi a nivelului de trai - vizează observarea principalelor dimensiuni ale calităţii vieţii din România în perioada actuală. Temele incluse în această lucrare studiază indicatorii obiectivi şi subiectivi ai calităţii vieţii. O atenţie deosebită am acordat evoluţiilor standardului de viaţă, ale veniturilor şi consumului populaţiei, dar şi a calităţii vieţii de muncă, ocupării şi a folosirii timpului liber. Elemenetele privind necesităţile, nivelul cultural, mediul înconjurător şi folosirea timpului liber - stau în centrul atenţiei, pe aceste teme constituindu-se mijloace de apreciere şi orientare de largă referinţă, pentru populaţia ţării.

Opţiunile şi deciziile valorice se recunosc în stilul de viaţă, având rosturi imperative şi reglatorii în raport cu acţiuni, atitudini, deliberări şi comportamente zilnice. De aceea, reprezentarea anticipată a ceea ce vrem să fim (sensul dorit şi asumat al vieţii) are forţă practică. Sensul real al vieţii este raportul dintre ceea ce facem, rezultatele certe ale activităţii noastre şi, pe de altă parte, ceea ce ne-am propus să fim şi să realizăm. Dacă viaţa, într-o etapă a sa, datorită acţiunilor reuşite, se încadrează din punct de vedere valoric în protecţia ideală putem spune că ea realizează sensul şi este trăită cu satisfacţie.

A urmări un sens al vieţii echivalează cu aşezarea la temelia existenţei noastre a unei concepţii despre lume şi om, a-ţi împlini demn calitatea de fiinţă omenească.

Când privim viaţa din punctul de vedere al sensului, vizăm faptul ca ea nu este, pentru om, simpla succesiune de proiecte, dorinţe, acţiuni, rezultate, căutări şi eşecuri, ci are o anumită cursivitate, orientare şi unitate valorică. “Cine caută sensul vieţii – arată Tadeusz Kotarbinski – este preocupat ca acţiunile lui să nu fie lipsite de scop, ba, mai precis, ca activitatea lui să nu se epuizeze în acţiuni fără importanţă ci să se poată legitima prin adecvarea la un ţel demn de a i se sacrifica eforturile cele mai intense”.

Calitatea vieţii reprezintă una din verigile importante ale sistemului statistic din orice ţară.

Analiza calităţii vieţii presupune mai întâi o definire cât mai clară a acestui concept. Conceptul de calitate a vieţii a fost lansat în anii ‘60 de către societatea nord americană. S-a pornit de la faptul că, orice creştere economică nu trebuie să constitue un scop în sine ci, în primul rând, trebuie să fie un mijloc pentru a putea creea condiţii mai bune de trai, pentru satisfacerea nevoilor unei anumite colectivităti. Deseori se face confuzie între nivelul de trai şi calitatea vieţii; cele două concepte , deşi la prima vedere par a se confunda, sunt totuşi diferite datorită sferei de cuprindere.

S-a mai stabilit de asemenea legătura dintre veniturile populaţiei şi indicele preţurilor de consum, cât cheltuieşte populaţia pentru aceste produse agroalimentare, consumul mediu anual pe locuitor, precum şi consumul alimentar mediu zilnic exprimat în calorii si factori nutritivi, toate fiind redate într-o formă succintă prin tabele şi grafice.

Lucrarea a fost elaborată pe baza literaturii de specialitate şi a datelor din anuarul statistic şi buletinele statistice; este structurată pe patru capitole:

Capitolul 1. Particularitaţi ale nivelului de trai şi al calităţii vieţii . Starea vieţii este expresia globală a tuturor condiţiilor şi activităţilor din care viaţa se compune: calitatea mediului natural, calitatea habitatului, calitatea muncii, calitatea vieţii de familie, calitatea timpului liber, calitatea educaţiei, calitatea sănătăţii, calitatea participării la viaţa socială, calitatea serviciilor economice şi sociale, calitatea mediului social etc. Acestea, se referă, pe de o parte, la condiţiile naturale, economice, social-politice, culturale etc. care afectează omul, iar pe de altă parte, la activităţile umane, începând cu cele biologice elementare, legate de hrană, adăpost, odihnă şi sfârşind cu activităţile legate de viaţa de familie, de muncă, de participare la cultură, cunoaştere, etc. care compun propriu-zis viaţa umană .

CAPITOLUL 1. PARTICULARITĂŢI ALE NIVELULUI DE TRAI ŞI AL CALITĂŢII VIEŢII

Opţiunile şi deciziile valorice se recunosc în stilul de viaţă, având rosturi imperative şi reglatorii în raport cu acţiuni, atitudini, deliberări şi comportamente zilnice. De aceea, reprezentarea anticipată a ceea ce vrem să fim (sensul dorit şi asumat al vieţii) are forţă practică. Sensul real al vieţii este raportul dintre ceea ce facem, rezultatele certe ale activităţii noastre şi, pe de altă parte, ceea ce ne-am propus să fim şi să realizăm. Dacă viaţa, într-o etapă a sa, datorită acţiunilor reuşite, se încadrează din punct de vedere valoric în protecţia ideală putem spune că ea realizează sensul şi este trăită cu satisfacţie.

A urmări un sens al vieţii echivalează cu aşezarea la temelia existenţei noastre a unei concepţii despre lume şi om, a-ţi împlini demn calitatea de fiinţă omenească.

Când privim viaţa din punctul de vedere al sensului, vizăm faptul ca ea nu este, pentru om, simpla succesiune de proiecte, dorinţe, acţiuni, rezultate, căutări şi eşecuri, ci are o anumită cursivitate, orientare şi unitate valorică. “Cine caută sensul vieţii – arată Tadeusz Kotarbinski – este preocupat ca acţiunile lui să nu fie lipsite de scop, ba, mai precis, ca activitatea lui să nu se epuizeze în acţiuni fără importanţă ci să se poată legitima prin adecvarea la un ţel demn de a i se sacrifica eforturile cele mai intense”.

Sensul existenţei personale exprimă dorinţa de a conferi vieţii în ansamblu un înţeles, un rost, o raţionalitate, fiind atitudinea prin care omul tratează viaţa ca valoare şi afirmă prin ea valori în funcţie de care justifică toate actele întreprinse. Pentru a percepe viaţa ca având un sens, pare suficient ca cineva sa aibă stări de mulţumire şi de fericire, sentimentul împlinirii în ceea ce face. Dar sensul autentic este un fenomen etico-social, cu o dublă motivare: psihologică şi socială. Prin urmare, sunt demne de preţuit şi imperios de asumat ţelurile care afirmă omul ca valoare, sunt folositoare vieţii în comun, sunt pătrunse de grija şi respectul faţă de umanitate.

1.1 Definirea conceptelor de calitate a vieţii şi a nivelului de trai

Calitatea vieţii reprezintă una din verigile importante ale sistemului statistic din orice ţară.

Analiza calităţii vieţii presupune mai întâi o definire cât mai clară a acestui concept. Conceptul de calitate a vieţii a fost lansat în anii ‘60 de către societatea nord americană. S-a pornit de la faptul că, orice creştere economică nu trebuie să constitue un scop în sine ci, în primul rând, trebuie să fie un mijloc pentru a putea creea condiţii mai bune de trai, pentru satisfacerea nevoilor unei anumite colectivităţi. Deseori se face confuzie între nivelul de trai şi calitatea vieţii; cele două concepte , deşi la prima vedere par a se confunda, sunt totuşi diferite datorită sferei de cuprindere.

Pentru a surprinde diferenţele dintre cele două concepte voi încerca o definire a acestora.

Condiţia umană, stilul de viaţă, poziţia socială, cultura, valorile şi aspiraţiile se cer abordate în contextul conceptului de nivel de trai.

Nivelul de trai reprezintă ansamblul condiţiilor economice şi noneconomice, sociale, culturale şi politice pe care societatea le creează membrilor săi, dar şi capacitatea, aptitudinile indivizilor de a-şi satisface cât mai bine nevoile cu venitul lor. Aspectele definitorii ale nivelului de trai sunt legate de: nivelul şi evoluţia veniturilor; nivelul şi evoluţia preţurilor bunurilor şi serviciilor ce alcătuiesc consumul populaţiei; nivelul şi structura consumului de bunuri şi servicii; condiţii de muncă şi petrecerea timpului liber; condiţii de locuit; starea de sănătate şi acces la serviciile de asigurare; educaţie şi accesul la cultură şi artă etc.

Nivelul de trai are un caracter obiectiv, pentru că, se poate realiza numai în anumiţi parametrii. Pe măsură ce a evoluat ştiinţa şi tehnica, parametrii luaţi în considerare (mediul natural, cadrul social, educaţie, sănătate, cadrul politic, economic etc.) au suferit o serie de modificări, conferindu-i în acest sens conceptului de nivelului de trai un caracter social-istoric. Astfel, odată cu evoluţia umanităţii s-au modificat condiţiile de viaţă, aspiraţiile şi nevoile oamenilor. Dacă acum câteva decenii, anumite condiţii erau considerate ca fiind normale, s-ar putea ca astăzi, aceleaşi condiţii să nu mai poată fi considerate normale.

Fisiere in arhiva (14):

  • BIBLIOGRAFIE.doc
  • Cap. 1.doc
  • Cap. 2 .doc
  • Capitolul 3.doc
  • Capitolul 4.doc
  • Concluzii.doc
  • Cuprins.doc
  • disc.doc
  • GLOSAR.doc
  • introducere.doc
  • Licenta Vio.pps
  • Licenta Viorica.ppt
  • prima pag.doc
  • prima pagina.doc