Cuprins
- Introducere 2
- Cap.1. Stadiul Cunoaşterii în Materia Țintirii Directe a Inflaţiei 3
- 1.1 Definiţie, Caracteristici, Elemente, Avantaje și Dezavantaje ale Strategiei de Țintire Directă a Inflaţiei 3
- 1.2 Precondiţii ale Trecerii la un Regim de Ţintire a Inflaţiei 5
- 1.2.1 Cerinţe Instituţionale 5
- 1.2.2 Cerinţe Tehnice 8
- Cap. 2. Scurt istoric în privinţa ţintirii directe a inflaţiei 12
- Cap. 3. Inflaţia în România 16
- Cap. 4. Ţintirea inflaţiei 22
- 4.1 Ţintirea inflaţiei şi criza financiarӑ 22
- 4.2 Ţintirea inflaţiei – diagnoză strategică pentru România 24
- Concluzii 27
- BIBLIOGRAFIE 28
Extras din proiect
Introducere
Inflaţia e unul dintre fenomenele care preocupă din ce în ce mai mult populaţia, astfel încât mecanismele concrete prin care funcţionează economia sunt puţin adaptate pentru a răspunde acestei preocupări.
Trecerea la ţintirea directă a inflaţiei reprezintă o tehnică nouă, care măreşte răspunderea publică a băncii centrale, şi obligă la o mai strânsă conlucrare între factorii care influenţează evoluţia fenomenelor economice.
Scopul acestei lucrări este acela de a investiga existenţa unei relaţii liniare pe termen scurt între rata lunară a inflaţiei şi o serie de factori de influenţă ai acesteia, controlați de către Banca Naţională a României.
Lucrarea realizată este structurată pe 4 capitole reprezetative în cadrul căreia sunt prezentate aspetele teoretice cu privire la ţintirea directă a inflaţiei, o comparație a ratei inflaţiei în cele mai importante momente ale istoriei României: Primul şi al Doilea Război Mondial şi perioada comunismlui, cât şi legătură dintre criza financiară actuală şi ţintirea inflaţiei.
Cap.1. Stadiul Cunoaşterii în Materia Țintirii Directe a Inflaţiei
1.1 Definiţie, Caracteristici, Elemente, Avantaje și Dezavantaje ale Strategiei de Țintire Directă a Inflaţiei
După anii 1980, multe bănci centrale s-au orientat de la evoluţia agregatelor monetare spre ţintirea inflaţiei, situaţie în care au fost eliminate obiectivele intermediare de politică monetară. Astfel, în anii 1990, preocuparea crescândă pentru asigurarea stabilităţii preţurilor că premisa a unei creşteri economice pe termen lung s-a concretizat în adoptarea de către băncile centrale din numeroase ţări a unei strategii de politică monetară: ţintirea directă a inflaţiei (inflation targeting).
O abordare a acestei strategii e realizată de economistul Sherwin Murray, care consideră că “ţintirea directă a inflaţiei reprezintă strategia de politică monetară ce presupune stabilirea unei ţinte pentru nivelul ratei inflaţiei, pe o numită perioada de timp, țintă ce trebuie atinsă prin aplicarea măsurilor de politică monetară, astfel încât să se asigura stabilitatea preţurilor” .
Totodată, Svensson Lars defineşte ţintirea inflaţiei prin prisma caracteristicilor acesteia , astfel:
• Ţintirea inflaţiei reprezintă o ţintă numerică, fie că e vorba de un anumit procent ce trebuie asigurat cu să fără un interval de toleranţă, fie că e vorba de stabilirea unui interval în care inflaţia să fie inclusă. Stabilirea numerică a acestei ţinte inflaţioniste este strict legată de indicele de preţ care este luat în considerare, experienţă ţărilor care au trecut la ţintirea inflaţiei arătând că indicele cel mai frecvent utilizat este indicele preţurilor de consum (IPC).
• Procesul decizional la nivel de banca centrală se bazează pe o puternică independenţa a acesteia în ceea ce priveşte adoptarea instrumentelor de politică monetară care să conducă la realizarea ţintei inflaţioniste.
• Presupune un grad ridicat de transparenţă şi asumarea responsabilităţii pentru atingerea ţintei de inflaţie.
După cum menţionează şi Mishkin în binecunoscută lucrare a sa , ţintirea directă a inflaţiei prezinte atât avantaje cât şi dezavantaje. Dintre acestea, enumerăm:
Bibliografie
1. CIUMARA, Mircea, CIUTACU, Constantin, (2004), Inflaţia în România, Bucureşti, Editura Expert
2. CRISTESCU Amalia Florina, (2011), Tezӑ de doctorat, Editura ASE
3. FRIEDMAN, Milton, (March 1968)The Role of Monetary Policy, American Economic Review
4. MEDREGA, Claudia, (14 ianuarie 2014), Ziarul Financiar, Romania a incheiat anul 2013 cu cea mai micӑ inflaţie din 1990 încoace: 1,55%
5. MISHKIN, Frederic S., The Economics of Money, Bankig and Financial Markets, Columbia University, 7th edition
6. MOROIANU, Nicolae, (2003), Inflaţia contemporanӑ, Bucureşti, Editura Economicӑ
7. PHELPS, Edmund S.,(July-August 1968) Money-Wage Dynamics and Labor-Market Equilibrium, Journal of Political Economy
8. POCAN, Ioana Mihaela, (2005), Politicile monetare şi piaţa de capital din România, Bucureşti, Editura Economicӑ
9. SHERWIN, Murray, (October 2000), Institutional Framework for Inflation Targeting, Reserve Bank of New Zeeland
10. SVENSSON, Lars, E. O., (December 2001), Inflation Targeting: Should it be modeled as an instrument rule or a targeting rule?, Princeton University,
11. ŢUGUI, Alexandru, (2000), Inflaţia. Concepte, teorii şi politici economice, Bucureşti, Editura Economicӑ
12. www.bnr.ro
13. www.eurostat.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Strategiei de Tintire a Inflatiei.docx