Analiza surselor de formare a veniturilor statului, în România, în perioada de tranziție a economiei naționale

CAPITOLUL I

SISTEME DE BUGETE: CONŢINUTUL ŞI COMPONENTE

1.1 Definirea sistemului de buget

Bugetul de stat este o categorie fundamentală a ştiinţei finanţelor, la definirea căreia concură o abordare juridică şi alta economică. Sub aspect juridic bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului. “Bugetul de stat prevede şi autorizează, în formă legislativă, cheltuielile şi resursele statului”. Această definiţie pune în evidenţă necesitatea aprobării parlamentare a indicatorilor bugetari. Fiind un document ce necesită autorizarea prealabilă a puterii legislative, bugetul de stat are caracter obligatoriu. Totodată se subliniază faptul că bugetul este un act de previziune a resurselor publice şi a modului de utilizare a acestor resurse. Bugetul de stat se elaborează pentru o perioadă de un an. Între prevederile înscrise în legea bugetului de stat şi execuţia veniturilor şi cheltuielilor publice intervin neconcordanţe care impun anumite corective şi aprobarea de către puterea legislativă a unor rectificări ale bugetului în cadrul aceluiaşi exerciţiu bugetar.

Legea bugetului de stat este influenţată de concepţiile politice, economice şi sociale specifice fiecărei perioade, ca şi de interesele grupurilor care exercită puterea politică.

Ca document oficial, bugetul de stat evidenţiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua în viitor şi mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului, ca şi mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului, ca şi durata de timp pentru care se elaborează bugetul.

Abordarea economică a conceptului de buget subliniază corelaţiile macroeconomice şi în special legătura cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut. În teoria economică modernă, bugetul este considerat ca o variabilă esenţială în determinarea produsului intern brut şi a nivelului folosiri resurselor. În acest context, politica bugetară generează numeroase dispute, iar efectele acesteia sunt, cel mai adesea, contraindicatorii.

Un anumit nivel al produsului intern brut şi măsura în care acesta este repartizat pentru formarea brută de capital şi consum determină resurselor în viitor.

„Bugetul economiei naţionale” este doar un instrument cu ajutorul căruia guvernul se informează asupra situaţiei economico-financiare a ţării. Acest instrument nu are caracter de lege, el nu se substituie bugetului de stat. Cu ajutorul „bugetului economiei naţionale”, guvernul poate identifica efectele directe şi indirecte produse în economie prin aplicarea unor măsuri care vizează creşterea economică.

Volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor diferă de la un stat la altul în funcţie de nivelul de dezvoltare economică a ţării respective, de condiţiile social-politice interne, precum şi de conjunctura internaţională.

Veniturile şi cheltuielile publice nu sunt simpli indicatori ai bugetului de stat, ci îndeplinesc rolul unor pârghii folosite de stat pentru stimularea dezvoltării sau restrângerii unor activităţi, a producţiei şi consumului anumitor produse, pentru influenţarea anumitor categorii sociale în realizarea acţiunilor în care statul este direct interesat.

La nivelul fiecărei stat se elaborează mai multe categorii de bugete corelate care alcătuiesc un sistem. Sistemul bugetar este diferenţiat în funcţie de structura organizatorică a fiecărui stat.