Cuprins
- I. Introducere .. 3
- II. Clasificarea dezastrelor .. 6
- III. Evaluarea riscurilor de catastrofa si predispozitia la dezastre .. 12
- III.1. Caracterizare generala .. 12
- III.2. Caracteristicile asigurarii riscurilor catastrofice .. 15
- III.2.1.Frecventa de aparitie a riscurilor .. 15
- III.2.2.Marimea evenimentului .. 16
- III.2.3.Locatia .. 16
- III.3. Evaluarea riscurilor catastrofice din perspectiva Swiss Re .. 17
- III.3.1.Modulul riscului .. 18
- III.3.2.Modulul Vulnerabilitatii .. 19
- III.3.3.Modulul Distributiei valorii .. 20
- III.3.4.Modulul conditiilor de asigurare .. 21
- III.3.5.Combinarea celor 4 module .. 23
- IV. Aspecte ale reasigurarii riscurilor catastrofice .. 24
- IV.1. Pagubele potentiale maxime .. 24
- IV.2. Reasigurarea riscurilor catastrofice .. 25
- V. Riscul de catastrofa în România si asigurarea acestuia .. 26
- V.1.Riscul de catastrofa în tara noastra .. 26
- V.2.Asigurarea cladirilor, a altor constructii si a continutului acestora împotriva pagubelor produse de calamitatile naturale .. 28
- VI. Bibliografie .. 30
Extras din proiect
III.Evaluarea riscurilor de catastrofa si predispozitia la dezastre
III.1. Caracterizare generala
Estimarile privind predispozitia la dezastrele serioase ale unei anumite tari sau zone sunt de obicei determinate de cunosterea din trecutul apropiat. Aceste previzuni nu sunt nici cantitative nici obiective. Din acest motiv este nevoie sa se stabileasca un mijloc de determinare cantitativa a riscului national asociat cu efectele dezastrelor.
Efectul unui dezastru dintr-o tara depinde în mare masura de nivelul economic al acestei tari. Un eveniment care afecteaza un anumit numar de persoane cauzator de pagube poate avea un efect dezastros asupra unei tari cu economie slaba, în timp ce un dezastru cu un grad de distrugere similara într-o tara cu o economie puternica, poate fi trecut cu vederea. Cu toate acestea, chiar în cazul unor economii puternice, frecventa si severitatea dezastrelor sunt luate în considerare în functie de pierdere.
Efectele catastrofelor naturale sunt puternice si constau, alaturi de distrugerile imediate, în efecte de lunga durata dintre cele mai diverse, cum ar fi: crearea si mentinerea efectului de sera pe o perioada nedeterminata, ploi de lunga durata, inundatii, furtuni pe Coasta Pacificului din America de Nord si Sud si în zona Africii de Est, cresterea activitatii ciclonului din Pacificul de Est, uragane în Atlanticul de Nord si Caraibe, secete si incendii pt paduri în partea vestica a Pacificului, în Australia, Indonezia, Filipine si în subcontinentul Indian, Africa de Sud, zona Sahelului si America de Sud Est.
În 1990, “Organizatia Natiunilor Unite pentru rezolvarea dezastrelor” a efectuat asa numitul “Studiu preliminar asupra identificarii tarilor predispuse la dezastre pe baza impactului economic” în care au fost analizate 195 de tari în vederea stabilirii impactului evenimentelor dezastroase asupra economiilor acestora.
Pentru multe dintre tarile incluse în studiu rezultatele au confirmat expunerea acestora la dezastre pe baza experientei UNDRO în acele tari. Cu toate acestea, unele rezultate au fost totusi destul de surprinzatoare deoarece gradul în care unele tari au fost afectate de dezastre a fost neasteptat.
Pentru domeniul asigurarilor, este important sa se urmareasca evolutiile acestor fenomene cu puternic potential distructiv în scopul adoptarii unor masuri adecvate pentru o evaluare corecta a riscurilor. Ca urmare a schimbarii climei, este posibila existenta unor valori extreme pentru un numar mare de parametri care sunt relevanti pentru asigurari în aproape toate regiunile lumii.
Metodele uzuale de evaluare si stabilire a primelor de asigurare pentru riscurile de catastrofa nu pot fi utilizate datorita frecventei rare, din punct de vedere statistic si al aparitiei, acestor riscuri. Cu toate ca pot sa survina pagube imense la care asiguratorii se expun prin asigurare, ele sunt considerate riscuri asigurabile.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Asigurari si Reasigurari - Asigurarea Riscurilor Catastrofice.doc