Cuprins
- Cuprins 1
- Introducere 3
- Cap. I Dreptul Bugetar 5
- 1. Bugetul – Concept şi evoluţie 5
- 2. Apariţia concepţiei de buget public şi evoluţia acestuia în România 6
- 3. Definiţia şi elementele specifice bugetului public 8
- 4. Natura juridică a bugetului public 10
- 5. Structura sistemului bugetar român 11
- Cap. II Aspecte generale privind Asigurările Sociale şi Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat 16
- 1. Asigurările sociale. Concept şi evoluţie 16
- 2. Sistemul asigurărilor sociale de stat 18
- 2.1 Principiile asigurărilor sociale de stat 18
- 2.2 Organizarea Instituţională 20
- 2.3 Subiecţii asigurărilor sociale de stat 22
- 3. Istoricul bugetului asigurărilor sociale de stat în România 24
- Cap. III Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat 26
- 1. Noţiunea de buget al asigurărilor sociale de stat 26
- 2. Structura bugetului asigurărilor sociale de stat 27
- 2.1 Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat 27
- 2.1.1 Structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat 29
- 2.1.2 Contribuţiile, baza de calcul şi termenele pentru asigurările sociale de stat 29
- 2.2 Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat 35
- 2.2.1 Pensia pentru limită de vârstă 36
- 2.2.2 Pensia anticipată 37
- 2.2.3 Pensia de invaliditate 37
- 2.2.4 Pensia de urmaş 38
- 2.2.5 Indemnizaţia în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă 40
- 2.2.6 Prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă 42
- 2.2.7 Concediul şi indemnizaţia de maternitate 43
- 2.2.8 Indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani 44
- 2.2.9 Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav 45
- 2.2.10 Ajutorul în caz de deces 45
- 2.2.11 Pensiile ocupaţionale în reforma sistemului asigurărilor sociale 46
- Cap. IV Procedura bugetară privind Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat 50
- 1. Definirea şi caracteristicile procesului bugetar 50
- 2. Principiile procedurii bugetare 51
- 2.1 Principiul universalităţii 51
- 2.2 Principiul unităţii 52
- 2.3 Principiul anualităţii 52
- 2.4 Principiul specializării bugetare 54
- 2.5 Principiul unităţii monetare 54
- 2.6 Principiul publicităţii 54
- 2.7 Principiul echilibrului bugetar 55
- 3. Ordonatorii de credite 56
- 4. Competenţe şi responsabilităţi în procesul bugetar 58
- 5. Etapele procedurii bugetare privind bugetul asigurărilor sociale de stat 59
- 5.1 Elaborare a proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat 60
- 5.2 Aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi adoptarea legii bugetare anuale 62
- 5.3 Execuţia bugetară privind bugetul asigurărilor sociale de stat 65
- 5.3.1 Execuţia părţii de venituri a bugetului asigurărilor sociale de stat 66
- 5.3.2 Execuţia părţii de cheltuieli a bugetului asigurărilor sociale de stat 67
- 5.4 Încheierea exerciţiului bugetar privind bugetul asigurărilor sociale de stat 71
- Concluzii 73
- Bibliografie selectivă 77
Extras din proiect
Introducere
Necesitatea asigurărilor sociale a fost recunoscută încă din etapa dezvoltării manufacturilor cu un număr de salariaţi sporit, în scopul ajutorării băneşti a acestora în cazuri de accidente de muncă, îmbolnăviri şi alte împrejurări în care aceştia nu-şi puteau continua activitatea salariată.
În România, primul sistem de asigurări sociale a fost înfiinţat prin Legea minelor (1895), care instituia asigurările sociale obligatorii ale minerilor şi a lucrătorilor din industria petrolieră.
În prezent, sistemele de asigurări sociale existente pe mapamond sunt mult mai complexe şi ele oferă protecţie împotriva unei categorii mult mai largi de riscuri.
Sistemul asigurărilor sociale de stat din România este organizat pe baza unui buget propriu. Acesta cuprinde veniturile sistemului public de asigurări sociale şi modalităţile de constituire a acestora, precum şi cheltuielile preconizate a fi realizate din fondurile băneşti prelevate.
Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost definit ca programul prin care se prevăd şi se aprobă veniturile şi cheltuielile anuale destinate finanţării sistemului public de asigurări sociale, program ce îmbracă forma legii.
Bugetul asigurărilor sociale de stat până în anul 1990, inclusiv era parte componentă a bugetului de stat. Începând cu 1991, potrivit prevederilor Legii privind finanţele publice, bugetul asigurărilor sociale de stat se întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă de Parlament o dată cu aceasta, dobândind o autonomie deplină.
Rolul primordial al bugetului asigurărilor sociale de stat în cadrul finanţelor publice se evidenţiază prin faptul că acesta este principalul plan financiar al asigurărilor sociale de stat, care cuprinde indicatorii financiari ce reflectă modul de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor sociale.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este parte componentă a bugetului public naţional, bugetul asigurărilor sociale de stat este planul financiar anual prin care se aprobă constituirea, repartizarea şi utilizarea fondurilor băneşti necesare ocrotirii pensionarilor, salariaţilor şi membrilor de familie ai acestora. Bugetul asigurărilor sociale de stat este format din bugetele pentru asigurările sociale de la nivelul caselor judeţene de pensii şi al Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti şi din bugetul asigurărilor sociale elaborat de Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, care cuprinde veniturile şi cheltuielile pentru asigurările sociale de stat la nivel centralizat
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat au crescut de aproape 600 ori în perioada 1991-2007, comparativ cu dinamica PIB în aceiaşi perioadă (686 ori), ceea ce demonstrează că procesul de redistribuire macroeconomică a fost în defavoarea acoperirii nevoilor speciale ale populaţiei vârstnice.
În perioada 1990-2007, execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat s-a realizat cu mari dificultăţi, înregistrând după 1995 deficite permanente. Execuţiile bugetare deficitare erau previzibile în condiţiile în care, s-a înregistrat o diminuare a activităţii economice, şomajul şi inflaţia au atins valori critice, masa veniturilor ca bază pentru colectare a fost în scădere, iar numărul persoanelor protejate a crescut considerabil, toate acestea corelativ cu o disciplină financiar-fiscală „limitată”.
De asemenea, cheltuielile de asigurări sociale au urmat îndeaproape evoluţia economiei româneşti, sincopele în trendul anumitor indicatori fiind generate de măsurile adoptate în diferite etape.
În condiţiile unei creşteri cu peste 80% a numărului de pensionari în perioada 1990-2003 şi a reducerii în aceiaşi perioadă la aproape jumătate a numărului de contribuabili, echilibrarea BASS nu a putut fi realizată decât prin intermediul subvenţiilor.
În ultima vreme bugetul asigurărilor sociale de stat este subiectul multor critici în literatura de specialitate datorită inegalitătţilor existente.
Pe parcursul acestei lucrări am încercat să detaliez elementele bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi procedura bugetară a acestuia.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Asigurarile Sociale.doc