Aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală - acord multilateral important al OMC

INTRODUCERE

Pentru început este extrem de important de afirmat faptul ca lucrarea de fata nu îsi propune o abordare juridica a proprietatii intelectuale. Fiind scrisa de un economist, intereseaza, dupa cum o spune si titul, doar aspectele comerciale. Bineînteles ca se interseacteza de nenumarate ori cu aspecte si cu termeni juridici însa numai pentru a facilita întelegerea notiunilor, precum si pentru a trece în revista legislatia în domeniu.

Prin urmare, se impune discutarea unei teme care revine ciclic în lucrare, ea aparând atât în primul, cât si în ultimul capitol: Ar trebui ca Acordul TRIPs sa fie guvernat de OMC? A fost justificata negocierea sa în cadrul Rundei Uruguay? Raspunsul la aceasta întrebare nu este simplu, mai ales ca exista organisme internationale create doar pentru a reglementa si guverna proprietatea intelectuala. Mai mult, parerile specialistilor sunt împartite. Probabil ca raspunsul poate fi dat si din punct de vedere temporal. Apartenenta Acordului la OMC nu era justificata la momentul negocierii, însa în prezent este extrem de dificil de imaginat cadrul negocierilor comerciale multilaterale fara acesta. Principala motivatie a apartenentei Acordului TRIPs la OMC este legata de progresele realizate în ultimii ani, atât în domeniile tehnologiilor de vârf, cât si în cel al industriei farmaceutice.

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca Acordul TRIPs nu a fost initial decât un compromis, el neinstaurând altceva decât standarde minime de protectie. În plus, tarile în dezvoltare si cele mai putin dezvoltate au fost obligate sa-l accepte, în schimb primind concesii în alte domenii de negociere. La fel de adevarat este si faptul ca în spatele pozitiei tarilor dezvoltate si mai ales a Statelor Unite ale Americii au stat interesele marilor giganti din industria farmaceutica. Practic singurul compromis pe care l-au obtinut la vremea respectiva tarile în curs de dezvoltare au fost perioadele de tranzitie în functie de gradul de dezvoltare. În realitate, acestea nu au fost suficiente.

Cu toate acestea, trebuie amintite aici si aspectele pozitive ale protectiei proprietatii intelectuale si ale Acordului TRIPs implicit. Rezultatele numeroaselor studii releva ca aplicarea acestuia si deci armonizarea legislatiei în domeniu a statelor membre a dus la reducerea comertului cu marfuri contrafacute si pirat. Este larg cunoscut faptul ca în tarile unde proprietatea intelectuala a fost protejata, inovatiile sunt mult mai frecvente iar progresul tehnologic evident. Mai mult, numeroase tari în curs de dezvoltare si-au aliniat legislatia în domeniu la prevederile Acordului TRIPs mai repede decât erau obligate sa o faca.

Pentru o mai buna întelegere a prevederilor Acordului se impunea ca punct de plecare stabilirea notiunilor teoretice. Astfel, primul capitol cuprinde o definire a principalelor drepturi de proprietate intelectuala, precum si o trecere în revista a Conventiilor Internationale referitoare la fiecare dintre acestea. Se creeaza astfel un cadru propice pentru un istoric al negocierilor care au dus la textul Acordului TRIPs, asa cum a fost el adoptat. Aceste negocieri nu au fost lipsite de dificultati iar pentru cine urmareste cu atentie mersul lor este evidenta diferenta de abordare dintre tarile dezvoltate si cele în curs de dezvoltare si mai putin dezvoltate. Un rol important l-a jucat în cadrul negocierilor si participarea reprezentantilor OMPI. Capitolul se încheie cu prezentarea pe parti a Acordului TRIPs. Sunt luate în discutie principalele prevederi ale acestuia, pe subcapitole.

Aspectele comerciale ale drepturilor deproprietate intelectuala- Acord multilateral important al OMC

Deoarece unul dintre scopurile principale si declarate ale Acordului TRIPs a fost reducerea ponderii comertului international cu marfuri contrafacute si pirat, cel de-al doilea capitol al lucrarii încearca o incursiune în acest domeniu. În acest sens, capitolul cinci îi vine în ajutor cu o serie de date si analize matematice menite sa demonstreze sau nu daca Acordul TRIPs si-a atins macar partial acest scop. Capitolul al doilea debuteaza cu descrierea problemelor aparute în cadrul procesului de implementare a prevederilor TRIPs în legislatiile statelor membre. De asemenea, sunt prezentate si activitatea si atributiile Consiliului TRIPs. Un rol important îl ocupa descrierea procedurii de solutionare a disputelor. Acest capitol continua cu analiza impactului Acordului asupra tarilor în curs de dezvoltare, prezentând atât avantajele oferite, cât si costurile implicate. În plus, sunt luate în discutie si aspecte legate de acordarea de asistenta tehnica acestor state.

Cel de-al treilea capitol descrie modul în care a fost aliniata legislatia tarii noastre pentru a respecta obligatiile asumate. Pentru început, acest capitol face un scurt istoric al protectiei proprietatii intelectuale în România înainte de intrarea în vigoare a Acordului TRIPs. Este de remarcat faptul ca tara noastra a fost una din primele din lume care au introdus legi în domeniul proprietatii intelectuale. Apoi, capitolul prezinta pe rând legislatia româna pentru cele mai importante forme ale proprietatii intelectuale. În paralel, sunt prezentate si notificarile facute de tara noastra la Consiliul TRIPs, precum si discutiile purtate de reprezentantii României cu membrii Consiliului, cu aceste ocazii. Mai mult, capitolul contine cele mai recente modificari ale legislatiei în domeniu.

Ca orice alt acord si Acordul TRIPs necesita modificari si completari iar lucrul acesta este cerut de însusi textul Acordului. Capitolul al patrulea urmareste negocierile purtate în cadrul Consiliului TRIPs înainte de Declaratia de la Doha, cât si dupa aceasta. Desi se pare ca în prezent statele membre au cazut de acord asupra viitorului Acordului TRIPs, este foarte greu de afirmat ceva cu certitudine pâna la încheierea Rundei Mileniului.

Capitolul cinci al acestei lucrari îsi propune o analiza detaliata a impactului Acordului TRIPs asupra evolutiei ponderii programelor pentru calculator pirat în cadrul cheltuielilor cu instalarea programelor soft. Autorul creeaza un model matematic care urmareste atent aceste avolutii iar concluziile care se desprind din aceasta analiza sunt extrem de interesante în acest context.