Audit de Marketing

Parte a auditului de management, mai complex, auditul de marketing este un studiu, o analiză detaliată a situației comerciale a firmei și a pieței de afaceri în care își desfășoară activitatea (în ceea ce privește, spre exemplu, atuuri și puncte slabe, gradul de satisfacere a clientelei actuale și potențiale, gradul de adaptare la cerințele mediului de piața etc).

Auditarea este un proces asociat, de obicei, cu latura financiară a afacerii, o metodă de abordare structurală a culegerii și analizei informațiilor de piață, o recapitulare și o evaluare sistematică, critică și nepărtinitoare a mediului complex de afaceri și a portofoliului de activități al firmei privind indeplinirea obiectivelor financiare și de marketing, controlul mijloacelor de acțiune, noi strategii de acțiune, propuneri etc.

Principalele rubrici ale unui audit de marketing sunt:

• diagnosticul firmei;

• analiza macromediului;

• analiza pieței;

• stabilirea elementelor-cheie ale mixului;

• organizarea de marketing;

• performanțele vizate ale mărcii;

• concluzii și propuneri.

România este republică, potrivit Constituţiei votate de Parlament la 18 septembrie 2003 şi validată prin referendum la data de 19 octombrie 2003. Membrii celor două camere ale Parlamentului (Camera Deputaţilor şi Senatul) sunt aleşi pentru mandate de patru ani. Parlamentul Romaniei este autoritatea supremă reprezentativă a naţiunii şi unica putere legislativă.

Preşedintele ţării este ales prin vot universal pentru un mandat de patru ani. Membrii Guvernului sunt validaţi de Parlament şi sunt responsabili pentru coordonarea administraţiei publice.

Din partea autorităţilor mai sus enunţate se constată o intensificare a demersurilor politice, administrative şi legislative în scopul stimulării şi sprijinirii sectorului economic, îmbunătăţirii mediului de afaceri, inclusiv prin perfecţionarea legislaţiei în vederea eficientizării activităţii economice şi a celei din domeniul investiţiilor autohtone şi străine.

În 2002, PIB a crescut cu 4,9% urmare a menţinerii la cote ridicate a activităţii industriale şi de construcţii, dar mai ales pe baza revigorării serviciilor. Serviciile au înregistrat un progres semnificativ în 2002, serviciile turistice, împreună cu cele de comerţ au înregistrat o creştere de 6%.

Consumul individual efectiv al populaţiei a crescut în 2002 cu o rată mai mică decât cea a PIB, dar mai ales faţă de cea a salariului real, respectiv cu 3,7%. Dacă luăm în considerare că în 2002 câştigul salarial real a crescut cu 5%, rezultă că o bună parte din venituri nu a mai fost destinată consumului ci a fost economisită şi investită. Inflaţia s-a situat pe un trend constant descrescător, la sfârşitul anului 2002, inflaţia a fost de 17,8% (decembrie an anterior), nivel inferior celui realizat atât în 2001 (30,3%), cât şi în anul 2000 (40,7%).

În 2002, câştigul salarial mediu net s-a majorat cu 27,1%, ajungând la 3881 mii lei, faţă de 3054 mii lei în 2001. Salariul real s-a majorat sensibil, pentru anul 2002, acesta având o creştere de 4,5%, ceea ce face ca în perioada 2001-2002 să înregistreze o creştere de 9,6%. Industria de turism din Romania este evaluată, în prezent, la o cifra de 600 de milioane de dolari, pentru urmatorii 5 ani preconizându-se o creștere cu 4,3%, și toate acestea în condițiile în care România poate furniza o plajă foarte largă de produse turistice : turismul cultural, prin vizitarea obiectivelor turistice, a siturilor arhelogice, un turism de agrement, prin vacanțele la Marea Neagra.

Acest sector economic a început să fie dezvoltat în anii ’60 și ’70, înregistrându-se atunci un aflux de turisti din fostele țări comuniste (în special, din Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia sau URSS), dar și din țările vest-europene, într-un număr mai mic, însă principalele atracții le reprezentau, atunci: prețurile scăzute și caracterul rustic al turismului românesc.

In 1998, numărul celor veniți în România ,fie că este vorba de odihnă, petrecerea timpului liber sau vacanța, a fost în jur de 2.784.000, în timp ce numărul celor care au călătorit în afara țării s-a cifrat la 6.129.000, această tendință menținându-se în continuare. România a pierdut astfel un procent important de piață reprezentat, spre exemplu de Germania, în fața unor competitori precum Turcia, capabili să ofere un raport calitate-preț superior. Ca o confirmare a celor mai sus menționate, în anul 2002 doar 7,5% din turiștii străini veniți în Romania au fost germani.

Peste 41% din străinii care ne-au vizitat țara provin din țările vecine Romaniei-Ungaria și Republica Moldova. Un lucru evident pentru toată lumea este faptul că țara noastră nu ofera, încă, același nivel de calitate al serviciilor raportate la preț ca țări precum Turcia, Grecia sau Maroc-destinațiile cele mai populare pentru europeni. In ciuda tuturor acestor impedimente, piața turistică din România vine în întâmpinarea clienților săi cu oferte turistice atractive: Valea Prahovei, pentru ski si snowboarding, Delta Dunării pentru ecoturism, Bucovina si Moldova, pentru bisericile pictate sau Transilvania, pentru contele Dracula.

Prin urmare, se poate spune că, pentru Romania, turismul poate reprezenta un mijloc sigur de dezvoltare, dacă este să ne gandim la oportunitățile oferite atât zonei rurale, prin agroturism, cât și industriei, vinul fiind un element foarte important. De asemena, printr-un turism dezvoltat, imaginea României în lume se va îmbunătăți.

Din punct de vedere geografic, România este una dintre țările cele mai întinse din sud-estul Europei (ocupând locul al doilea dupa Polonia), cu o suprafață de 238.391 km , în jur de 4,8% teritoriul Europei. Zona montană reprezintă 30% din suprafață țării, Munții Carpați înconjurând centrul țării precum o centură.

Turismul se concentrează, astfel în cinci arii distincte geografic: Marea Neagră în centrul și sud-estul României, Delta Dunării în sud-est, Transilvania în centru, Moldova și Bucovina în nord-est, iar Bucureștiul în sud. Piața actuală de turism a României poate fi împartita în 6 produse de bază: turismul oferit de stațiunile de la malul mării, turismul cultural, turismul terapeutic, ecoturismul, turismul urban și agroturismul. În general, atracțiile ecoturistice sunt concentrate în zona Munților Carpați, Marea Neagră și Delta Dunării. Turismul cultural este reprezentat de mănăstirile pictate din nord-estul țării, de castelele medievale din centru, de frumusețea și bogăția stilurilor arhitectonice ale clădirilor din București și din alte mari orașe ale României.