Băile Olănești

1. Prezentare generala

Statiunea balneoclimaterica Baile Olanesti se afla in judetul Valcea, pe malul raului Olanesti, in nord-estul Olteniei. Distantele statiunii fata de principalele orase sunt: fata de Ramnicu Valcea 18 km, de la Bucuresti la Baile Olanesti se parcurge o distanta de 188Km, de la Sibiu la Baile Olanesti o distanta de 107 km, de la Pitesti la Baile Olanesti o distanta de 65 km. Populatia orasului-statiune era in 2001 de 4756.

Accesul in aceasta statiune se poate face pe doua cai: rutiera si feroviara. Caile rutiere sunt: Bucuresti-Ramnicu Valcea pe E7 si Sibiu- Ramnicu Valcea pe E7, iar de la Ramnicu Valcea pana la Baile Olanesti pe DN64A. Accesul pe cale feroviara se face pana in gara din Ramnicu Valcea, de acolo trasportul pana in statiune facandu-se cu ajutorul unei curse auto.

Prima metiune documentara a statiunii Baile Olanesti dateaza din 1527, iar referiri la apele sale curative se fac din 1760. In anul 1862 sunt cunoscute 18 izvoare minerale. Localitatea este declarata oras in 1950.

2. Potentialul turistic al statiunii

Resursele turistice naturale

Resursele naturale pentru care este recunoscuta statiunea sunt cele 30 de izvoare minerale, insirate de-a lungul piriului Olanesti, cu apele sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, calcice si magneziene si bioclimatul. Datorita compozitiei acestora, se pot trata o seama de maladii precum afectiunile renale si ale cailor urinare, afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni hepato-biliare, afectiuni respiratorii, afectiuni metabolice si de nutritie, afectiuni ORL, afectiuni dermatologice si afectiuni asociate.

Alte resurse naturale demne de luat in seama sunt: Pestera Polovragi si Pestera Muierii.

Cea mai mare si cea mai interesanta dintre pesterile vaii Oltetului este "Pestera lui Pahomie" de la Polovragi, un vechi meandru subteran al Oltetului, sapat in versantul stang al cheilor la 20 m fata de talveg si la 200 m de la intrarea in chei.

Este o pestera lunga de peste 9000 m având galeria principala in cea mai mare parte orizontala din care se desprind mai multe culoare laterale in parte colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei se disting trei sectoare. Primul sector incepe de la fosta resurgenta si pâna la Culoarul Stâlpului si incepe cu doua culoare laterale mici, mai important fiind cel din dreapta numit "Culoarul liliecilor". Galeria, electrificata, continua cu inaltimi de 2-8 m si latimi in jur de 10 m. Sunt frecvente prabusirile, scurgerile din tavan, hornurile; aici se deschid culoare secundare mici, dar destul de impodobite cu calcita.

Harta pesterii

Imagini din pestera

Zona Cheilor Oltetului prezinta deosebit interes si din punct de vedere floristic si peisasgistic.

Pestera muierii

Numele de Pestera Muierilor, asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, provine din faptul ca, in timpuri stravechi, bântuite de razboaie pe când barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori.