Balanta Serviciilor in Romania, Structura si Evolutie

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Balanta Serviciilor in Romania, Structura si Evolutie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 23 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ion Ignat

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Introducere 4
Capitolul 1. Balanţa de plăţi – caracterizare generală 5
Capitolul 2. Serviciile în balanţă de plăţi 8
Capitolul 3 Balanţa serviciilor - evoluţie 14
3.1. Balanţa serviciilor – evoluţie înainte de aderare 14
3.1.1 Serviciile de transport 15
3.1.2 Serviciile de turism – călătorii 17
3.1.3 Alte servicii 17
3.2 Balanţa serviciilor – evoluţie după aderare 19
3.2.1 Serviciile de transport 19
3.2.2 Serviciile de turism – călătorii 20
3.2.3 Alte servicii 21
Concluzii 24
Bibliografie 25

Extras din document

Introducere

Cercetarea problematicii evoluţiei balanţei serviciilor în România reprezintă un domeniu care ne priveşte pe toţi locuitorii ţării deoarece, mai devreme sau mai târziu cu toţii vom simţi pe pielea noastră aceste efectele, fie ele pozitieve sau chiar negative. Cu toţii ştim ca serviciile sunt un sector foarte important în economia ţării noastre.

Lucrarea „Balanţei Serviciilor in România – structură şi evoluţie” este structurată în trei capitole care vizează realizarea unei imagini a balanţei de plăţi a României atât înainte de aderarea la Uniunea Europeană cât şi după aderare, dar mai ales a schimbărilor de care a avut parte ţara, în contextul aderării.

Capitolul I reflecta o analiză a balanţei de plăţi a României, mai exact o caracterizare generală a acesteia arătând cu balanţa de plăţi este structurată şi organizată.

Capitolul II structurează serviciile în balanţa de plăţi a României arătând totodată şi importanţa acestora. Pe lângă asta , în capitolul doi este suprinsă şi poziţia serviciilor în balanţă.

Capitolul III reflectă evoluţia serviciilor în balanţa de plăţi a României, atât înainte de aderarea României la Uniunea Europeană cât şi după aceasta.

Lucrarea se încheie cu concluzii şi propuneri menite să ajute la crearea unei imagini mai bune asupra serviciilor, un sector atât de important pentru economia ţării noastre, ele fiind o soluţie pentru ieşirea din criză.

Absolventul îşi exprimă gratitudinea pentru îndrumarea pe care a primit-o din partea îndrumătorului, Prof. Univ. Dr. Ion Ignat, precum şi a altor cadre didactice din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, care prin sugestiile şi observaţiile critice făcute pe parcursul pregătirii lucrării care au contribuit substanţial la îmbunătăţitrea nivelului ştiinţific al acesteia.

Capitolul 1. Balanţa de plăţi – caracterizare generală

Notiunea de balanta, lansata de mercantilisti in secolul al XVII- lea, reprezinta acel concept teoretic ce asigura relatia intre analiza economica la scara nationala si schimburile cu strainatatea. Initial, acest concept prezenta marea balanta, introdusa de Anglia, ce cuprindea, pe langa importuri si exporturi, “incasarile provenite din navluri, cheltuieli militare, veniturile din pescuit si, chiar si fondurile provenite de la cetatenii catolici stabiliti la Roma; aceasta nu trebuie insa confundata cu masa platilor reciproce, respective simpla balanta de comert”

Balanţa de plăţi este un document contabil ce prezintă într-o formă scurtă registrul tranzacţiilor economice duse la capăt între rezidenţii unei ţări şi cei din restul lumii în timpul unei perioade de timp determinate care este normal de un an. Vom utiliza aici specificaţiile celui de-al Cincilea Manual al Balanţei de Plăţi elaborat de FMI, care sunt cele utilizate cu mai mare sau mai puţină fidelitate de majoritatea ţărilor. Ţările europene urmează normele FMI cu unele norme adiţionale specifice care permit elaborarea unei balanţe de către Banca Centrală Europeană. BCE defineşte Balanţă de Plăti ca "statistică ce culege, cu diferenţele respective, tranzacţiile transfrontaliere în timpul perioadei la care se referă, lunar, trimestrial sau anual."

Contul curent se divide în patru balanţe de bază: bunuri, servicii, venituri şi transferuri.

Balanţa de bunuri, numită şi de mărfuri, foloseşte ca sursa de informaţii elementare pentru datele statistice culese şi elaborate de Departamentul Vamal de la Agenţia de Stat din administraţia Fiscală, deşi le elaborează din nou cu ajustările de rigoare. De exemplu, importurile din Balanţă de Plăţi trebuie să apară cu valoare FOB în loc de CIF, după cum le elaborează Departamentul Vamal. Preţurile FOB (Free On Board) se diferenţiază de preţurile CIF (Cost, Insurance and Freight) pentru că ultimele includ navlul şi asigurările. Normal, în elaborarea Balanţei de Plăţi, navlul şi asigurările trebuie contabilizate că servicii şi nu că mărfuri.

Balanţa serviciilor include următoarele concepte: turism şi călătorii, transporturi, comunicaţii, construcţii, asigurări, servicii financiare, informatice, culturale şi recreative închiriate companiilor, persoanelor, guvernului, regalităţii şi veniturilor proprietăţii imateriale.

În contul de venituri, intrările sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (muncă sau capital) spanioli angajaţi în exterior, în timp ce plăţile sunt veniturile trimise proprietarilor străini de factori de producţie (muncă sau capital) angajaţi în ţara noastră. Veniturile din muncă sunt remuneraţiile lucrătorilor frontalieri, sezonieri sau temporari. Este o rubrică în care informaţia ce se obţine nu va fi niciodată foarte precisă, şi pentru că multe venituri mici nu se declară, o parte din totalul veniturilor se va cheltui în ţara de origine.

În elaborarea contului de transferuri curente principală dificultate este să se facă distincţie între ce transferuri sunt curente şi care sunt de capital. Că transferuri curente apar transferurile de emigranţi, impozitele, prestaţiile şi cotizaţiile la Asigurările sociale, donaţiile destinate achiziţiei bunurilor de consum, retribuţiile personalului ce prestează servicii în afară, în programe de întrajutorare, pensii alimentare, moşteniri, premii literare, artistice, ştiinţifice şi altele, premii ale jocurilor de noroc, cotizaţii la asociaţiile de binefacere, de recreere, culturale, ştiinţifice şi sportive, etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Balanta Serviciilor in Romania, Structura si Evolutie.doc

Alte informatii

Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi Facultatea de Economie şi Administarea Afacerilor Proiect Macroeconomie Internaţională