Bariere în Implementarea e-Guvernării în România

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 56 în total
Cuvinte : 19797
Mărime: 257.63KB (arhivat)
Cost: 5 puncte

Cuprins

Cap.1. Implicaţii ale implementării e-Guvernării în reforma administraţiei publice în România 3

1. 1. e-Guvernarea: între modă şi necesitate 3

1.2. e-Guvernare şi administraţia publică 7

1.3. Apariţia e-guvernării în societatea românească 10

1.4. Necesitatea implementării e-Guvernării în România 13

1.5. Posibilităţi de îmbunătăţire a administraţiei publice prin e-Guvernare 15

Cap.2. Evaluarea implementării e-Guvernării în România 17

2.1. Analiza generală a serviciilor publice online la nivel Uniunii Europene 17

2.2. Particularităţi privind serviciile publice on-line în Uniunea Europeană 18

2.3. Analiza pe ţări a serviciilor publice online 19

2.3. Tendinţe privind dezvoltarea serviciilor publice on-line 20

2.4. Analiza stadiului actual de dezvoltare a serviciilor publice online în România 23

Cap.3. Dificultăţi în implementarea sistemului de e-Guvernare în România 33

3.1. Analiza factorilor care influenţează implementarea sistemului de e-Guvernare în România 33

3.2. Factorii şi barierele implementării şi dezvoltării sistemelor e-Government 34

3.2.1. Factori şi bariere care influenţează implementarea sistemului de e-Guvernare în administraţia publică 35

3.2.2. Factori favorabili acestui proces 38

3.3. Bariere şi provocări în calea implementării e-Guvernării în România 40

3.4. Modalităţi de contracarare a dificultăţilor de implementare a e-Guvernării în România 51

Extras din document

Cap.1. Implicaţii ale implementării e-Guvernării în reforma administraţiei publice în România

1.1. e-Guvernarea: între modă şi necesitate

Tradiţional, cetăţenii aveau acces la serviciile guvernamentale numai la un ghişeu sau într-un birou. Odată cu boom–ul tehnologic al secolului al XX-lea care s-a împletit pe plan politic cu afirmarea din ce în ce mai puternică a ideilor liberale despre un stat minimal, „paznic de noapte al democraţiei”, având ca atribute furnizarea de servicii către cetăţenii plătitori de taxe şi impozite, conceptul de „guvernare” a suferit mutaţii semnificative. Tehnologia informaţiei reprezintă de câteva decenii noua provocare a economiei mondiale. Progresele rapide în acest domeniu influenţează din ce în ce mai mult modul în care trăim, lucrăm, învăţăm sau ne distrăm. Prin impactul profund asupra societăţii fenomenul este unanim apreciat ca o trăsătură a noii revoluţii industriale „societatea informaţională”.

Conceptul de societate informaţională , a devenit cunoscută în anii 1990, fiind de fapt, o extensie naturală a ideilor mai vechi cu privire la apariţia societăţii post-industriale, în care economia bazată pe producţie este treptat înlocuită de economia bazată pe servicii. În contrast cu societatea industrială, societatea post-industrială se bazează pe cunoaştere, şi nu pe muncă. Cunoaşterea, îndeosebi cunoaşterea ştiinţifică şi practică, devine principalul mijloc de producţie în societatea post-industrială, aşa cum capitalul şi munca au constituit resursele strategice şi de dezvoltare a societăţii industriale. Desemnează elementul central al societăţii post-industriale: informaţia (producerea, utilizarea şi diseminarea), sub orice formă—hârtie, suport magnetic, optic, microfişe şi microfilme, sau deţinută direct de factorul uman. Societatea informaţională este bazată pe Internet şi în corelaţie cu globalizarea—fenomen specific societăţii informaţionale Societatea informaţională este societatea în care producerea şi consumul de informaţie este cel mai important tip de activitate, informaţia este recunoscută drept resursă principală, tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor sunt tehnologii de bază, iar mediul informaţional, împreună cu cel social şi cel ecologic – un mediu de existenţă a omului.

Avansul către societatea informaţională, bazată pe cunoaştere este considerat, la nivel global, ca o evoluţie necesară pentru asigurarea dezvoltării durabile în contextul „noii economii”, bazată pe produse şi activităţi intelectual-intensive. Noutatea noii societăţi este viteza cu care se înnoiesc cunoştinţele (volumul de cunoştinţe avut la dispoziţie se dublează la fiecare cinci ani). Pe de altă parte, natura forţei motrice ce pune în mişcare schimbările sociale, economice şi culturale, depăşeşte lumea tehnologiilor informaţionale.

Societatea informaţională bazată pe cunoaştere înseamnă mai mult decât progresul tehnologiei şi aplicaţiilor informaticii şi comunicaţiilor, ea integrând şi dimensiunile socială (sănătate, solidaritate, protecţie sociale, muncă, educaţia şi formarea continuă, etc.), ambientală (utilizarea resurselor şi protecţia mediului), culturala (conservarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural naţional şi internaţional, promovarea pluralismului cultural, protecţia minorilor, dezvoltarea industriei multimedia şi producţia de conţinut informaţional) şi economică (dezvoltarea noilor paradigme ale economiei digitale şi ale noii economii bazate pe cunoaştere, inovare, cultură antreprenorială şi managerială, educaţie a cetăţeanului şi a consumatorului).

Un rol important în acest proces îl au guvernele, instituţiile guvernamentale şi sectorul public care, prin politicile adoptate, trebuie să asigure cadrul de reglementari specific noului tip de societate, dezvoltarea infrastructurii naţionale informaţionale şi de comunicaţii, accesul nediscriminatoriu la informaţia publică, şi să ofere un model de utilizare eficientă a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în propriile instituţii şi în serviciile publice (sănătate, educaţie, cultură, transporturi, etc.).

În urma celor analizate, se pot desprinde trăsăturile societăţii informaţionale:

- informaţia ca bun economic, o resursă folosită de factorul uman;

- resursele informaţionale deţin ponderea principală în totalitatea resurselor utilizate în societate;

- rol de prim rang în economie o are cercetarea ştiinţifică şi inovaţia tehnologică;

- sectorul producerii şi difuzării de bunuri informaţionale înregistrează o dinamică remarcabilă;

- calculatorul asistă cvasi-permanent activităţile şi deciziile umane;

- lucrul interactiv, accesul la distanţă, video-conferinţele, comerţul electronic sunt activităţi ce capătă amploare;

- infrastructura specifică (reţelele de calculatoare şi de telecomunicaţii, staţiile de lucru inteligente, pe care rulează şi sisteme-expert), este folosită pentru asistarea proceselor de cunoaştere, concepţie, decizie şi acţiune.

În schimb, oricâte beneficii ar aduce societatea informaţională, există şi pericole:

o prăpastia digitală — excluderea socială;

o diversificarea şi sofisticarea criminalităţii:

Preview document

Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 1
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 2
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 3
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 4
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 5
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 6
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 7
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 8
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 9
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 10
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 11
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 12
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 13
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 14
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 15
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 16
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 17
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 18
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 19
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 20
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 21
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 22
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 23
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 24
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 25
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 26
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 27
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 28
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 29
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 30
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 31
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 32
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 33
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 34
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 35
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 36
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 37
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 38
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 39
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 40
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 41
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 42
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 43
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 44
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 45
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 46
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 47
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 48
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 49
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 50
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 51
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 52
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 53
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 54
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 55
Bariere în Implementarea e-Guvernării în România - Pagina 56

Conținut arhivă zip

  • Bariere in Implementarea e-Guvernarii in Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Plata Electronică a Taxelor și Impozitelor

1. Introdcere în plata electronicã a impozitelor si taxelor locale (eTax) Prezentare a situaţiei existente in România eTax este un sistem de...

Campanie de Promovare a Agentiei J'Info Tours

1. Descrierea Agenției de turism J’Info Tours Brandul și Societatea J’Info Tours împlinesc astăzi 20 ani de pionierat în industria turismului. Un...

Romania in Ecuatia Integrarii Europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Firma în economia de piață

1. Noţiunea esenţa şi bazele functionării Baza oricărei economii naţionale o constituie producerea bunurilor materiale şi oferirea diferitor...

Ai nevoie de altceva?