Barierele Netarifare

1. Introducere

Barierele netarifare pot fi definite ca fiind un ansamblu de măsuri şi reglementări de politică comercială prin care se împiedică/limitează/deformează fluxul de bunuri şi servicii, cu scopul apărării pieţei interne de concurenţa străină şi/sau echilibrarea balanţei de plăţi.

Spre deosebire de barierele tarifare (taxele vamale), cele netarifare au cateva particularitati:

1. prin formele pe care le imbraca, acestea urmaresc marfurile pe tot parcursul lor (de la exportator pana la consumatorul final) si actioneaza esalonat (din momentul in care s-a efectuat comanda pentru un produs care urmeaza a fi importat pana in momentul consumului final al acestuia);

2. prezinta o mare diversitate si un grad de protectie diferentiat;

3. domeniile in care se aplica sunt extrem de variate (sunt legate de sfera relatiilor economice internationale);

4. in marea lor majoritate, aceste bariere netarifare sunt mai greu de cunoscut de exportatori si, deci, se evalueaza mai greu, precum si gradul lor de protectie sau de discriminare;

5. pot influenta, in mod direct, volumul fizic al marfurilor importate, limitandu-l;

6. pot influenta, in mod indirect, volumul importurilor, prin mecanismul preturilor sau pot crea anumite conditii care sa ingreuneze realizarea importurilor.

2. Clasificare:

- bariere netarifare care implică limitarea cantitativă a importurilor

- bariere netarifare care implică limitarea importurilor prin mecanismul preţurilor

- bariere netarifare care derivă din formalităţile vamale şi administrative

- bariere netarifare care derivă din participarea statului la activitatea comercială

- bariere netarifare care derivă din standardele aplicate produselor importate şi indigene

2.1. Bariere netarifare care implică limitarea cantitativă a importurilor (restricţiile cantitative la import)

Articolul XI din GATT (General Agreement on Tariffs and Trade - Acordul General pentru Tarife şi Comerţ) interzice practicarea restricţiilor cantitative în cazul oricărui produs atât la import cât şi la export, prin prevederea conform căreia "nici un fel de restricţii sau prohibiri altele decât taxele vamale, impozitele indirecte sau alte taxe nu vor fi instituite sau menţinute de vreun stat membru "

O raţiune importantă pentru adoptarea acestei atitudini este aceea că restricţiile cantitative sunt considerate a avea un efect protecţionist mai mare decât măsurile tarifare fiind mai probabil menite să distorsioneze comerţul liber. Când un partener comercial foloseşte taxe vamale pentru restricţionarea importurilor, este totuşi posibil să crească exporturile atâta timp cât produsele străine devin suficient de competitive din punct de al preţului pentru a depăşi barierele create prin aplicarea acestora. Când un partener comercial foloseşte restricţii cantitative, totuşi, este imposibil să se exporte mai mult decât cota stabilită indiferent cât de competitive din punct de vedere al preţului, sunt acele produse. Astfel, restricţiile cantitative sunt considerate a avea un pronunţat efect de distorsionare a comerţului mai mare decât măsurile tarifare, de aceea interzicerea lor este unul din principiile fundamentale ale sistemului comercial internaţional.

Cu toate acestea, în textul GATT sunt prevăzute excepţii de la acest principiu fundamental. Aceste reguli excepţionale permit impunerea de restricţii cantitative în circumstanţe bine precizate şi doar dacă sunt instituite pe baza unor motive justificabile din prisma conduitei comerciale multilaterale cum ar fi, de exemplu, lipsa critică de alimente (Articolul XI:2) şi echilibrarea balanţei de plăţi (Articolul XVIII:B). Atâta timp cât aceste excepţii sunt invocate în mod formal în conformitate cu prevederile GATT, ele nu pot fi calificate şi încadrate ca măsuri comerciale incorecte.

2.1.a) Interdicţii sau prohibiri la import sunt acele reglementari adoptate de un stat cu scopul de a interzice total/parţial, pe perioade determinate/nelimitate, importul anumitor produse.

Sunt adoptate din diverse motive: economice (protejarea unor ramuri economice sau echilibrarea balanţei de plăţi), fie politice (discriminarea unei ţări) sau sanitare (protejarea sănătăţii populaţiei).

Se realizează prin refuzul organelor de stat de a elibera licenţă la import.

Exemplu: In unele ţări, cum sunt cele membre ale Uniunii Europene, se folosesc şi aşa numitele interdicţii selective şi temporare la importul de produse agricole din ţările terţe, cu scopul de a păstra echilibrul necesar între cererea şi oferta de produse agricole comunitare şi pentru a asigura prioritar desfacerea pe pieţele ţărilor membre a produselor agricole comunitare. Potrivit acestor reglementări se admite importul de produse agricole numai la produsele la care gradul de autoaprovizionare in Comunitate este de sub 100% şi numai în alte perioade decât cele în care se comercializează produsele agricole indigene. Se interzice şi importul unor produse care, conform convenţiilor internaţionale sunt supuse controlului destinaţiei finale. Alte ţări, practică interdicţii la import cu scopul de a prezerva anumite tradiţii, obiceiuri sau moduri tradiţionale de viaţă.

Ca atare, interdicţiile la import se folosesc pentru:

- Punerea în aplicare a unor sancţiuni comerciale prevăzute prin acorduri sau convenţii multilaterale sau instituite unilateral;

- Alinierea la prevederile unor convenţii internaţionale care prevăd controlul destinaţiei finale a unor categorii specifice de produse;

- Evitarea cronicizării unor dezechilibre ale balanţelor comerciale;

- Prezervarea unor moduri de viaţă tradiţionale;

- Răspunsul la solicitările unor grupuri de interese sau organisme neguvernamentale care se ocupă cu protecţia mediului sau a drepturilor omului.

2.1.b) Contingentele reprezintă plafoane cantitative sau valorice, impuse la importul anumitor produse pentru o perioadă determinată de timp, de regulă un an.

Pot fi:

- globale - plafoane cantitative sau valorice admise la import pe o perioadă determinată de timp

- bilaterale - plafoane admise la importul anumitor produse pe o perioadă determinată de timp şi dintr-o anumită ţară de provenienţă.