Biofarm

Prezentare generală

În cadrul acestui proiect este prezentat modelul CAPM, pentru realizarea modelului am luat două acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti şi anume: Azomureş Târgu Mureş şi Biofarm Bucureşti.

Azomureş Târgu Mureş a fost înfiinţată în 1990 prin

preluarea patrimoniului Combinatului de Îngrăşăminte Chimice Târgu Mureş. Din 1996 compania este listată la Bursa de Valori Bucureşti, având simbolul AZO.

Obiectivul de activitate al societăţii constă în producerea şi comercializarea următoarelor produse:

- îngrăşăminte chimice cu azot, fosfor şi potasiu;

- melamină;

- materiale fotosensibile;

- export-import şi comerţ intern;

- activitatea de commision în vamă.

Toate unităţile de producţie au la bază licenţe de mare prestigiu mondial cum ar fi:

Stamicarbon, Kellogg, Kaltenbach-Thuring etc.

Acţionarul majoritar al companiei este Transworld Fertilizers Holding Luxemburg cu 55.5%, Broadhurst Investments deţine 20.75%, Fondul Proprietatea deţine 7.69% iar Azomureş Holding LLC controlează 9.99%.

Biofarm Bucureşti este o companie de anvengură medie , acţiunile sale fiind listate la bursă

sub simbolul BIO.

Fondată în 1924, Biofarm sa numărat printer primii producători de medicamente. În timp compania s-a orientat spre dezvoltarea, producerea şi punerea pe piaţă a unor produse ce au devenit, multe dintre ele, branduri de succes.

Societăţile din sectorul farmaceutic au fost anul trecut unele dintre cele mai performante de la cota Bursei de Valori Bucureşti, criza financiară lăsând urme slabe asupra acestora

De mai mulţi ani, Biofarm se regăseşte în topul primilor trei producători români de soluţii şi suspensii pentru administrarea orală şi unul dintre primii şapte competitor de pe piaţa farmaceutică din

România

Principalii acţionari ai companiei sunt:

- SIF 5 Oltenia cu 17.42% acţiuni;

- SIF Banat-Crişana cu 15.19%;

- SIF Moldova cu 11.46%;

- AVAS cu 1.04%.

1.Profitul şi riscul acţiunilor

Rentabilitatea unei acţiuni este determinată de două component ale câştigului într-o astfel de investiţie: dividendul şi creşterea valorii de piaţă.

Motivaţia investitorului de a cumpăra o acţiune imediat după emisiunea ei este dividendul net pe care îl aduce această acţiune dar orice acţiune suscită interesul investitorului şi pentru o altă component a rentabilităţi şi anume creşterea valorii de piaţă în raport cu preţul de achiziţie.

Pentru calculul rentabilităţiilor nu s-au luat în considerare dividendele celor două acţiuni, evoluţia lor fiind evidenţiată în figura 1.

Fig.1. Evoluţia rentabilităţii AZO şi BIO în perioada dec.2009-iulie 2009

Rentabilităţiile medii ale companiei sunt relative mici. Astfel AZO a înregistrat o rentabilitate de 0.15%, iar BIO de 0.12%.

Riscul unui active se defineşte prin variabilitatea probabilă a rentabilităţii viitoare a activului. Deci, riscul este legat de probabilitatea de a avea o rentabilitate mai mică decât cea aşteptată. Cu cât este mai mare şansa unei rentabilităţi mici sau negative, cu atât mai riscantă este investiţia.

Companie Riscul acţiunii

AZO 3.05%

BIO 2.90%

Tab.1. Riscul acţiunii

După cum se poate observa în tabelul de mai sus cea mai puţin riscantă acţiune este Biofarm, dar are şi cea mai mică rentabilitate de 0.12%

Premiul de risc al fiecărei acţiuni, considerat ca fiind profitul în exces peste rata fără risc rf, este prezentat în figura 2.

Fig.2. Evoluţia excesului rentabilităţii AZO şi BIO în perioada dec.2009-iulie 2009

SUMMARY OUTPUT

Regression Statistics

Multiple R 0.520242

R Square 0.270651

Adjusted R Square 0.264522

Standard Error 0.028487

Observations 121

ANOVA

df SS MS F Significance F

Regression 1 0.035835 0.035835 44.15929 9.61E-10

Residual 119 0.096567 0.000811

Total 120 0.132402

Coefficients Standard Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95% Lower 95.0% Upper 95.0%

Intercept -0.0458 0.007318 -6.25797 6.38E-09 -0.06029 -0.03131 -0.06029 -0.03131

X Variable 1 0.500006 0.075243 6.645246 9.61E-10 0.351018 0.648994 0.351018 0.648994

Pentru a explica semnificaţia lui α , am aplicat regresia având ca variabilă X excesul rentabilităţii AZO, iar ca variabilă Y excesul rentabilităţii BIO.

Se poate observa că α este semnificativ diferit de zero, deoarece tα > tteoretic şi se accept ipoteza H1: α ≠0. Acest lucru este indicat şi de limitele inferioare şi superioare care au aceleaşi semne.

tα = - 0.0458

tteoretic = 1.9801