Bugetul de stat

Introducere

Formarea finanţelor este rezultatul unui proces istoric îndelungat şi complex, care este determinat de evoluţia vieţii sociale, prin apariţia şi dezvoltarea comunităţilor umane, apariţia proprietăţii private şi împărţirea în clase sociale, dezvoltarea forţelor de producţie şi a relaţiilor marfă-bani, apariţia statului şi crearea aparatului de constrângere cu scopul de a asigura condiţii pentru acumularea de mijloace băneşti necesare întreţinerii aparatului de stat şi îndeplinirii funcţiilor sale.

Statul a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltate a societăţii când, datorită nivelului forţelor de producţie şi diviziunii sociale a muncii, s-a făcut simţită tot mai mult diferenţierea socială şi materială, au apărut clasele sociale, s-a modificat poziţia grupurilor sociale faţă de mijloacele de producţie. Odată cu apariţia unei forţe publice, statul, au apărut şi primele elemente de finanţe: impozitele, dările, tributurile, birurile, cheltuielile statului.

În raport cu orânduirea social-politică în care s-au manifestat, finanţele au avut un conţinut de clasă determinat de condiţiile economice, politice şi sociale, precum şi o anumită sferă de cuprindere. Astfel, în sclavagism şi feudalism, sfera finanţelor a fost limitată de slaba dezvoltare a producţiei de mărfuri şi a relaţiilor băneşti, precum şi de necesităţile relativ reduse de mijloace pentru întreţinerea aparatului de constrângere. În societatea capitalistă, finanţele au cunoscut o largă dezvoltare determinată de generalizarea relaţiilor marfă-bani şi de necesităţile sporite de resurse băneşti ale statului, pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale.

Sarcinile finanţelor sunt duse la îndeplinire, în mare măsură, prin intermediul bugetului de stat, ca principal plan financiar al statului. Bugetul de stat este format din relaţii financiare, prin intermediul cărora au loc constituirea şi repartizarea celui mai important fond bănesc al societăţii – fondul bugetar. Relaţiile bugetare îşi găsesc expresia în principalul plan financiar al statului, care poartă denumirea de buget de stat.

La noi în ţară, dreptul finanţelor publice are următoarele izvoare:

- Constituţia României, în care sunt prevăzute normele referitoare la structura finanţelor publice, buget, impozite, taxe, precum şi la organele statului implicate în politica fiscală;

- Legea finanţelor publice 500/2002, care cuprinde norme cu caracter general privind finanţele publice, instituţii fundamentale, principii şi concepte vizând acest domeniu;

- Hotărârile şi Ordonanţele Guvernului prin care sunt reglementate aspecte speciale din anumite domenii care vizează finanţele publice;

- Ordinele si instrucţiunile Ministerului de Finanţe care reglementează aspecte de amănunt în domeniul finanţelor publice;

- Norme metodologice prin intermediul cărora sunt detaliate aspecte ce pot fi interpretate, cuprinse în legi şi alte acte normative.

Capitolul I

Noţiuni generale privind bugetul public în România

1.1. Noţiunea de buget şi noţiunea de buget public

Bugetul reprezintă un procedeu economic-financiar, cu caracter evalutiv, programatic şi comparativ, compus din două părţi, respectiv din partea de venituri şi partea de cheltuieli, care se întocmeşte pentru o perioadă determinată, în legătură cu resursele financiare ale oricărei persoane fizice sau juridice.

Se poate observa că ne referim la buget, în general, ca instrument de lucru în munca financiară de evidenţiere a veniturilor ce se poate realiza şi a cheltuielilor ce urmează a fi efectuate într-o perioadă determinată de timp de către orice persoană fizică sau juridică, indiferent dacă sunt persoane de drept public sau de drept privat.

Astfel, bugetul prezintă o serie de caracteristici:

- este un instrument de lucru în domeniul economic-financiar;

- este un act de programare pentru viitor a anumitor activităţi care presupune cheltuirea unor resurse financiare şi implicit constituirea acestor resurse;

- este un act de evidenţiere a datelor cuprinse în conţinutul său pe masură ce activităţile programate se desfăşoară;

- este un act de urmărire a modului în care s-au realizat activităţile programate;

- este format din două părţi, partea de venituri şi partea de cheltuieli, fapt ce permite programarea, evidenţierea şi urmărirea distinctă şi comparativă a acestora;

- se întocmeşte pentru o perioadă determinată de timp;

- se referă la resursele financiare, fie ale unei persoane fizice, fie ale unei persoane juridice sau ale oricărei asocieri de persoane, chiar şi fără personalitate juridică, dacă asocierea are ca scop îndeplinirea unor obiective concrete ce presupune efectuarea unor cheltuieli (fapt ce implică şi căutarea surselor de finanţare pentru realizarea obiectivelor propuse).

Pentru orice activitate cu caracter lucrativ ce urmează să se desfăşoare de-a lungul unei perioade determinate se poate întocmi un buget de venituri şi de cheltuieli care să permită programarea financiară a acelei activităţi, evidenţierea şi urmărirea modului de realizare (sub aspect financiar) a acelei activităţi, şi nu în ultimul rând previzionarea eficienţei financiare a activităţii respective (prin compararea veniturilor şi a cheltuielilor).

Atunci când întocmirea unui buget se referă la activitatea viitoare a unui corp public avem de-a face cu un buget public. Când ne referim la corp public avem în vedere: statul şi unităţile administrativ-teritoriale.

Noţiunea de buget public a fost definită de lege ca fiind ‘documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice’. Deşi legea arată că se referă, în aceşti termeni, la noţiunea de buget, din cuprinsul acestei definiţii rezultă că, de fapt, ea se referă la noţiunea de buget public, aşa cum am prezentat-o.

În literatura de specialitate este consacrată ideea că bugetul public reprezintă actul juridic necesar pentru stabilirea şi autorizarea prealabilă a veniturilor şi cheltuielilor publice . Este concluzia la care se poate ajunge analizând întreaga literatură de specialitate, deşi trebuie arătat faptul că aceasta nu s-a concentrat prea mult asupra noţiunii de buget public, ci mai degrabă asupra noţiunii de buget de stat sau asupra celei de buget public naţional. Subliniem că cele două concepte nu se confundă, întrucât între ele este diferenţă de la parte la întreg .

O opinie foarte interesantă este aceea potrivit căreia bugetul este programul prin care se prevăd şi se aprobă veniturile şi cheltuielile destinate exercitării funcţiilor statului şi satisfacerii altor nevoi publice pentru o perioadă determinată (de obicei un an), program ce îmbracă forma legii .