Bugetul Public Național

Capitolul I CONCEPTUL DE BUGET PUBLIC NATIONAL

1.1 Consideratii generale

Economia unei tari, datorita dimensiunii si complexitatii sale, nu-si poate desfasura activitatea fara sa-si elaboreze un program economic pe durata determinata, car4e sa se reflecte într-un program financiar. Acest program financiar cuprinde veniturile si cheltuielile unei anumite perioade.

„Economia publica nefiind însa un scop în sine, ci numai un mijloc pentru satisfacerea nevoilor colective, nu poate sa lase nevoi nesatisfacute, prin lipsa de prevederi suficiente, dar nici nu poate sa prevada mai multe venituri decât sunt necesare pentru satisfacerea nevoilor colective, pentru ca nu acumularea de bunuri este scopul sau primordial” .

Statul a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii, când s-a facut simtita tot mai mult diferentierea sociala si materiala. Odata cu aparitia statului au aparut si primele elemente de finante: darile, tributurile, birurile, impozitele, cheltuielile statului si altele.

În toate orânduielile social-economice finantele s-au manifestat ca relatii sociale de natura economica aparute în procesul împartirii venitului national, fiind strâns legate de îndeplinirea functiilor si sarcinilor statului. Daca aceste orânduiri s-au deosebit dupa criterii politice, economice sau sociale si finantele au dobândit un anumit continut adecvat acestor conditii. Rezulta ca sfera finantelor difera de la o orânduire la alta. Astfel, în sclavagism si feudalism, sfera finantelor a fost mai restrânsa datorita dezvoltarii productiei si a relatiilor banesti, aflate în faza incipienta. În schimb în societatea capitalista, finantele au cunoscut o larga dezvoltare determinata de revirimentul economic marcat prin cresterea productiei, intensificarea relatiilor de schimb, a circulatiei banilor sau a dezvoltarii functiilor si sarcinilor statului, care pentru a fi îndeplinite necesitau resurse banesti sporite .

Sarcinile finantelor publice, ca sector al activitatii economico-sociale sunt, în mare masura, aduse la îndeplinire prin intermediul bugetului, ca principal plan financiar.

Bugetul reprezinta deci, un plan financiar, ce sugereaza ideea de echilibru între cele doua mari componente: venituri si cheltuieli.

Veniturile publice, provenind în principal din impozite si taxe, ar putea genera mari inechitati între membrii societatii, de aceea se impune existenta unui program financiar – bugetul public. Acesta trebuie sa aiba în vedere raportul dintre puterea de contributie a persoanelor si agentilor economici, pe de o parte si nevoile sau necesitatile sociale, pe de alta parte. Conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca aceste nevoi sunt: utilitate, necesitate si indispensabilitate.

Prin intermediul bugetului se poate stabili un echilibru între nevoile colective si mijloacele cu care ele se acopera. De aceea, un buget bine alcatuit da posibilitatea ca sa se realizeze o imagine de ansamblu asupra raportului dintre valoarea bunurilor produse si eforturile depuse pentru obtinerea acestora .

În statele moderne, a prevedea si stabili nevoile financiare ale unei perioade determinate constituie o obligatie primordiala a organelor statului. De asemenea, aducerea la cunostinta tuturor celor care suporta aceste sarcini fiscale este foarte importanta pentru îndeplinirea lor corespunzatoare.

Ca atare, „a face buget înseamna a enumera, a evalua si a compara în mod periodic, dinainte si pe o perioada de timp în viitor, cheltuielile de facut si veniturile de perceput” .

În doctrina moderna este consacrata conceptia ca bugetul public reprezinta actul juridic necesar pentru stabilirea si autorizarea prealabila a veniturilor si cheltuielilor publice.

Resursele financiare publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institutii publice cu caracter autonom, în conditiile asigurarii echilibrului financiar.

Resursele si cheltuielile reflectate în aceste bugete, cumulate la nivel national, alcatuiesc resursele financiare publice totale, respectiv cheltuielile publice totale care, dupa eliminarea transferurilor dintre bugetele respective evidentiaza dimensiunile efortului financiar public, pe anul respectiv, starea de echilibru sau de dezechilibru, dupa caz.

Potrivit art.157(1) din Constitutia României conceptul de buget public national este o notiune sintetica a trei institutii juridice diferite: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, oraselor si judetelor.