BuniQ - Planul pentru dezvoltarea afacerii

1. Introducere

De ce am ales aceasta tema?

Îi vedem în tramvaie, în autobuze, cu cărucioarele și bastoanele lor, în parc, adesea singuri, în față vreunui bancomat, poate rugând vreun trecător să îi ajute să scoată bani. Sunt bătrânii rămași singuri sau obligați să se descurce singuri, pentru că au copiii departe.

Din 2015, aceștia au o linie specială, Telefonul Vârstnicului, unde pot sună atunci când se simt singuri sau unde pot cere informații, atunci când nu știu la cine alticineva să mai apeleze. Tot aici pot raporta abuzuri și chiar crea o legătură cu persoană aflată la capătul firului. [2]

Îngrijirea la domiciliu a bătrânilor nu este o muncă ușoară, implică timp, cunoștințe și resurse pe care, din păcate, nu întotdeauna le avem la îndemână. Este de nevoie de mult efort pentru că persoanele dragi să aibă parte de confortul fizic și psihic binemeritat. [1]

Afecțiuni precum demența sau artrită pot veni cu provocări unice de îngrijire, astfel fiind necesară prezența personalului capabil pe care vă puteți baza pentru a vă ajută să vă confruntăți cu aceste probleme. [1]

Evaluarea nevoilor de îngrijire personală la domiciliul beneficiarului, este primul pas în procesul de stabilire a unui contact direct cu persoană aflată în nevoie și se realizează indiferent dacă această a fost supusă anterior evaluării realizată de structurile de evaluare complexă prevăzute de lege sau, după caz, de unități sanitare (cabinete de medicină de familie, cabinete de specialitate, unități sanitare cu paturi). [1]

În România, vârstnicii reprezintă 15% din populația țării, iar estimările arată că în anul 2050 proporția va ajunge la 30%. Aproape o jumătate de milion de vârstnici trăiesc în risc grav de sărăcie și peste 750.000 de vârstnici declară că nu își pot desfășura minimul activităților zilnice.

Nevoia de îngrijire la domiciliu se manifestă la cel puțîn 20% dintre vârstnici, dar este acoperită doar în 0,23% din cazuri. [2]

Uniunea Europeană se confruntă cu un fenomen accentuat de îmbătrânire a populației. Conform ultimelor previziuni ale Eurostat, până în 2060 în Uniunea Europeană vor fi numai două persoane de vârstă activă (între 15 și 64 ani) pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, în comparație cu raportul actual de patru la unu. Această tendință a început să își atingă punctul culminant începând cu anul 2015 și se preconizează a ține până în 2035, când grupul numeros al generației "baby boom" va fi la vârstapensionării. Această schimbare poate fi pusă pe seama efectului combinat al ratei scăzute a natalitățîi și al creșterii speranței de viață. Începând cu anul 1960, speranța de viață a crescut cu opt ani, iar prognozele demografice pe următorii patruzeci de ani anticipează creșterea speranței de viață cu încă cinci ani. De reținut faptul că în anul 2030 se estimează că populația cu vârsta peste 60 de ani va număra 1,4 miliarde de persoane.[3]

2. Descrierea Afacerii

2.1 Forma juridica

Macrineanu Iuliana Mihaela, Ciocan Iulia și Militaru Iuliana Valentina în calitatea lor de persoane juridice de drept privat au decis să înființeze o Întreprindere Socială, BuniQ. Pentru această avem nevoie de următoarele documente: actul constitutiv și certificatul de înregistrare, statutul și dovadă personalității juridice, în cazul altor persoane juridice de drept privat. [7]

Am ales această formă juridică deoarece scopul nostru nu este obținerea profitului, ci antreprenorul social este centrat pe realizarea scopului social; valoarea economică este un mijloc prin care se realizează valoarea socială.

Ce face Întreprinderea Socială?

- Câștigă bani din vânzarea bunurilor și serviciilor;

- Își acoperă costurile pe termen lung (deși, că orice altă afacere are nevoiede ajutor la inițiere);

- Plătește salarii rezonabile personalului;

- Direcționează o mare parte din profit către realizarea misiunii sociale, 90%.[8]

Ce NU face Întreprinderea Socială?

- NU există pentru a produce profit acționarilor;

- NU există pentru a-și face proprietarii foarte bogați;

- Nu se bazează doar pe voluntariat, granturi sau donații pentru a supraviețui pe termen lung (deși pot beneficia de acestea că ajutor în initiera și dezvolyatea afacerii). [8]

Valorile care ne caracterizează sunt:

- Integrare și onestitate în orice spunem sau facem;

- Lupta pentru incluziune socială și împotriva excluderii sociale;

- Tratarea tuturor oamenilor cu corectitudine și respect;

- Grijă pentru membri, angajați și client;

- Grijă pentru mediul înconjurător;

- Ajutorarea comunității;

- Producerea de servicii de calitate;

- Crearea unui mediu prietenos și sigur pentru angajați.