Cadrul național strategic de referință

Romania in perioada 2007-2013.Campanie pentru promovarea Cadrul Strategic National de Referinta

Introducere

CSNR reprezinta documentul strategic national prin care se stabilesc prioritatile de interventie ale Instrumentelor Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune). CSNR face legatura între prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite în Planul National de Dezvoltare 2007-2013, si prioritatile la nivel european - Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 si Strategia Lisabona revizuita. .

Temele principale ale Cadrului Strategic National de Referinta (CSNR) îsi au sursa în cel de-al treilea Raport de Coeziune, publicat în Martie 2004. Scopul principal al Cadrului Strategic National de Referinta (CSNR) este de a întari concentrarea strategica a politicilor economice, de coeziune sociala si regionale ale României, precum si de a stabili legaturile potrivite si corecte cu politicile Comisiei Europene, în principal cu Strategia de la Lisabona, care elaboreaza politici de dezvoltare economica si de creare de noi locuri de munca.

CSNR isi are radacinile în Planul National de Dezvoltare (PND), care a fost elaborat pentru a servi drept instrument fundamental pentru utilizarea fondurilor nationale, europene si de alta natura, care sunt disponibile pentru România în perioada 2007 – 2013, sub forma unui instrument care sa ghideze abordarea surselor de finantare nationale, comunitare si de alt tip la care România are acces. Acesta justifica si prioritizeaza investitiile publice din cadrul politicii europene economice si de coeziune sociala si defineste planificarea strategica si programarea financiara multi-anuale ale României. CSNR a fost elaborat în parteneriat si pe baza de consultari si ia în considerare Planurile Regionale de Dezvoltare ale celor opt regiuni.

PND reprezinta documentul pe baza caruia vor fi elaborate Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR), reprezentând strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si Programele Operationale prin care se vor implementa aceste fonduri. În acest sens, redactarea PND s-a desfasurat în paralel cu cea a Programelor Operationale pentru implementarea Fondurilor Structurale si de Coeziune, asigurându-se astfel coerenta între aceste documente.

CSNR demonstreaza felul în care România intentioneaza sa integreze obiectivele de dezvoltare durabila a mediului care au fost adaugate versiunii revizuite a Agendei de la Lisabona, în urma acordurilor încheiate la conferinta Gothenburg. CSNR explica provocarile carora România trebuie sa le faca fata, si disparitatile care exista între regiuni.Documentul prezinta, de asemenea, oportunitatile de care va beneficia România si felul în care intentioneaza sa le valorifice. Aceasta planificare ia în considerare Liniile Directoare Strategice ale Comisiei Europene publicate în 2005, care stabilesc obiectivele CE privind Politica Regionala a UE . CSNR explica principiile de politica pe baza carora s-a facut pregatirea Programelor Operationale, precum si felul în care vor fi implementate operatiunile prevazute a fi finantate din Fondurile Structurale si de Coeziune în România în perioada 2007- 2013.

Scopurile CSNR sunt urmatoarele:

- De a indica directia de dezvoltare a Strategiei României pentru implementarea operatiunilor ce vor fi finantate din Fondurile Structurale si de Coeziune, în conformitate cu obiectivele CE si luând în considerare economiile Europeana si mondiala;

- De a ilustra felul în care România intentionaza sa concentreze Instrumentele Structurale pe prioritatile majore de coeziune conform politicilor CE;

- De a aborda problemele majore cu care se confrunta tara si de a reflecta potentialul de dezvoltare al regiunilor si oraselor;

- De a demonstra modul în care pozitia geostrategica, cresterea calitatii serviciilor, protectia mediului, inovatiile, spiritul antreprenorial si dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere vor duce la dezvoltare si la crearea de noi si mai bune locuri de munca;

- De a demonstra legaturile dintre si conformitatea cu prioritatile liniilor directoare strategice comunitare, Agenda de la Lisabona si programele operationale, conform obiectivelor de convergenta si cooperare teritoriala.

Ca diferenta majora între PND si CSNR, este de mentionat ca, din punct de vedere al finantarii, CSNR este sustinut exclusiv din Fondurile Structurale si de Coeziune si cofinantarea nationala aferenta, în timp ce PND include si alte finantari (programe de investitii nationale si locale, credite externe, fonduri europene pentru dezvoltare rurala si pescuit, etc.). Este extrem de important de subliniat legatura între CSNR si Programele Operationale (PO).În cadrul pachetului care se negociaza cu Comisia Europeana, CSNR reprezinta strategia globala de utilizare a FSC, iar diversele PO reprezinta instrumentele prin care se realizeaza diversele prevederi ale CSNR. Din acest motiv, trebuie evidentiate foarte clar conexiunile si interconditionarile strategice între CSNR si PO.

România este o regiune NUTS 1 eligibila pentru Obectivul Convergenta, iar CSNR acopera întreg teritoriul (8 regiuni NUTS II). CSNR a fost construit pe baza muncii sustinute desfasurate pentru elaborarea Planului National de Dezvoltare 2007-2013, care a fost aprobat de Guvernul României în decembrie 2005. CSNR explica schimbarile fara precedent care s-au produs în economia româneasca din 1989 si efectele dramatice pe care acestea le-au avut asupra tarii si populatiei. Fondurile Structurale si de Coeziune vor reprezenta un agent de continuare a schimbarii si vor ajuta la accelerarea acestui proces de reforma. CSNR ofera cadrul necesar implementarii acestui proces de schimbare.

CSNR este un document strategic, de aceea nu se concentreaza asupra detaliilor de natura

tehnica. Acestea pot fi gasite în Programele Operationale.

Cu toate acestea, actiunile prioritare pentru anii de început sunt ilustrate de exemple statistice: 43 de scoli din România nu au curent electric, 2.805 de scoli nu au apa curenta, 32% din populatie nu beneficiaza nici de apa curenta, nici de sistem de canalizare. Aceste cifre sumbre sunt pur ilustrative, dar ne dau oimagine a mostenirii trecului si a dimensiunii sarcinii extrem de dificile de a pastra echilibrul restructurari economice continue în România, din punct de vedere al infrastructurii, competitivitatii, dezvoltarii resurselor umane si corectarii disparitatilor regionale. Pe de alta parte, România a înregistrat cresteri anuale medii ale PIB de peste 5% în ultimii 5 ani, ceea ce demonstreaza ca progresul rapid este posibil. Procesul de gestionare a acestei recuperari economice va impune existenta unei conduceri hotarâte, dedicate si vizionare.