Caracteristicile pieței serviciilor

In principiu, se poate spune ca piata serviciilor reprezinta sfera de interferenta a intereselor purtatorilor ofertei de servicii, materializata prin productia de servicii, cu cele ale purtatorilor cererii de servicii. Piata serviciilor se refera la modalitatile de intalnire si la mecanismele de reglare si adaptare reciproca a cererii si ofertei in cadrul sectorului tertiar si in legatura cu acesta, inclusiv privitor la serviciile ce nu sunt evidentiate separat de alte sectoare.Unanim acceptata este definitia care spune ca, piata serviciilor este spatiul economic-geografic in care se intalnesc si se confrunta, intr-un interval de timp dat, purtatorii cererii si ofertei de servicii, precum si factorii care determina comportamentul acestora. Asa cum rezulta din definitiile de mai sus, din punct de vedere conceptual nu exista diferente intre piata bunurilor si cea a serviciilor.

De asemenea ca si in cazul bunurilor piata serviciilor are mai multe acceptiuni cum sunt: piata reala (sau efectiva), piata potentiala si piata teoretica.

Piata reala este formata din ansamblul cererilor care s-au intalnit in mod efectiv, deci numarul actelor de vanzare-cumparare finalizate. Acest tip de piata poate fi exprimat prin indicatori concreti si spunem ca piata este saturata atunci cand volumul este egal cu potentialul ei.

Piata potentiala reprezinta dimensiunile pe care le-ar fi putut avea piata serviciilor in alte conditii de manifestare a cererii decat cele existente. Neconcordanta in timp si spatiu a cererii si ofertei determina fie cerere nesatisfacuta, fie oferta neconsumata.

Piata teoretica este data de dimensiunile globale pe care le-ar putea avea o piata in conditiile in care intreaga populatie a tarii ar fi participat la actul de vanzare-cumparare al serviciului respectiv.

2. CARACTERISTICILE PIETEI SERVICIILOR Piata serviciilor se refera la serviciile-marfa, adica la serviciile destinate vanzarii-cumpararii, insa trebuie sa mentionam faptul ca serviciile non-marfa si cele prestate in alte conditii decat in relatii de vanzare-cumparare influenteaza intr-o mare masura aceasta piata. Un loc aparte il ocupa serviciile prestate in cadrul firmelor din diverse ramuri, pe baza de relatii salariale, servicii care nu sunt evidentiate ca apartinand sectorului serviciilor, ele fiind incluse in activitatea de baza (servicii de transport, servicii manageriale, servicii informatice, etc.). In domeniul serviciilor, comensurabilitatea indicatorilor prin care se exprima dimensiunile si dinamica pietei este mai dificila decat in cazul bunurilor. Astfel, pentru exprimarea ofertei, cererii si a volumului tranzactiilor rezultate se foloseste o mare varietate de indicatori. Pentru cuantificarea ofertei serviciilor de transport se folosesc indicatori referitori la numarul mijloacelor de transport disponibile, capacitatea si tipul acestora, numarul lucratorilor, etc., pentru exprimarea cererii: numar de clienti, cantitatea si felul marfurilor de transport s.a., iar pentru exprimarea dimensiunilor tranzactiilor rezultate prin intalnirea cererii cu oferta, indicatori cum ar fi: numar de calatori, kilometri, numar de vehicule in circulatie, valoarea cheltuielilor (sau incasarilor), consumul de combustibil.Pe langa elementele cantitative, in cazul serviciilor, elementele calitative, au o deosebita semnificatie. In cazul evaluarii comparative a serviciilor de transport oferite de mai multe firme, esentiale sunt criteriile de calitate cum ar fi: rapiditate, siguranta, regularitate, flexibilitate, confort, posibilitatea de asigura legaturi "din poarta in poarta", etc.O alta caracteristica a pietei serviciilor se refera la modul de manifestare a concurentei. Pe piata concurenta se manifesta in primul rand prin preturi. In determinarea pretului trebuie sa se tina seama, conform teoriei subiective marginaliste a valorii, mai intai de faptul ca valoarea unui produs este proprie fiecarui individ (individualism) care o estimeaza in functie de propria ierarhie subiectiva a nevoilor (subiectivism). In al doilea rand, aceasta valoare depinde de cantitatea produselor de care dispune individul pentru consumul sau, intervine deci raritatea: pentru acelasi individ, un produs rar va avea o valoare mai mare decat un produs din care poate dispune pana la satietate.