Caracterizare Regiunea Sud-Vest Oltenia - Indicatori Regionali

Caracteristici demo-geografice

Regiunea Sud-Vest, cu o suprafata de 29.212 km2 cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj si coincide, in mare, cu vechea regiune istorica Oltenia. Se invecineaza cu Bulgaria, Serbia si cu regiunile Sud Muntenia, Centru si Vest.

In 2005, Regiunea Sud-Vest Oltenia avea, o populatie de 2.306.450 locuitori (10,67% din populatia totala a tarii), cu densitatea sub media nationala (79,3 locuitori/km2 fata de 90,9 locuitori/km2 ). Structura rural-urban a populatiei este de 52,5% vs. 47,5% (Romania – 45,1% vs. 54,9%), cele mai rurale judete fiind Olt (59,4%), Valcea (54,8%) si Gorj (53,1%).

Relieful regiunii are o distributie relativ echilibrata, cuprinzand munti, campii, dealuri si podisuri. In zona de nord a Olteniei, relieful este muntos si deluros (Carpatii si zona subcarpatica), predominand padurile si pasunile alpine. Zona de campie este specializata, in principal, in cultura de cereale. Reteaua hidrologica, alcatuita in principal din Fluviul Dunarea, raurile Olt si Jiu, confera regiunii rolul energetic principal in Romania (71,57% din totalul productiei hidroelectrice).

Reteaua de localitati este constituita din 40 orase, dintre care 11 cu rang de municipiu si 408 comune ce cuprind 2066 de sate. Cele mai importante orase sunt Craiova (300.182 locuitori), Ramnicu-Valcea (111.701 locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.444 locuitori), Targu Jiu (96.318 locuitori) si Slatina (80.282 locuitori). Dintre orasele mici (sub 20.000 locuitori), numeroase nu au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vanju Mare, Dabuleni, Scornicesti etc.

Forta de munca si migratia

Ponderea populatiei ocupate in total populatie inregistreaza o valoare redusa fata de media tarii - 37,2% . La nivel judetean, cel mai mare grad de ocupare il are judetul Valcea (40,2%) si cel mai redus in judetul Olt (35,8%).

Piata muncii reflecta in mare tendintele de la nivel national. Pe ramuri ale economiei, populatia ocupata civila se concentreaza astfel: agricultura si silvicultura (42,1%), industria (21,1%) si serviciile (36,8%). Analiza pe judete releva ponderi mai mari ale populatiei ocupate in agricultura in judetele Olt (49,0% din total populatie ocupata) si Mehedinti (48,1%), sectorul servicii fiind mai dezvoltat in judetele Valcea (40,4% din total populatie ocupata) si Dolj (39,9%).

Inchiderea intreprinderilor si a exploatarilor miniere nerentabile a marit numarul somerilor, cu consecinte sociale si economice pentru zonele respective. De asemenea, lipsa locurilor de munca in zonele urbane si cresterea costurilor de intretinere a locuintelor a determinat migratia populatiei somere spre zonele rurale, unde practica o agricultura ineficienta.

Rata somajului in regiune este 7,4%, valoare mai mare decat media la nivelul national (5,9%). Judetele din nord, Mehedinti (9,5%), Gorj (9,3%), Olt (7,1%) si Valcea (6,6%) au o rata a somajului mai mare decat media regionala, in timp ce in judetul Dolj (6,3%) inregistreaza o rata a somajului inferioara aceleiasi medii regionale si chiar mediei nationale.

Lipsa locurilor de munca adecvate au determinat si aici plecari ale populatiei pentru munca necalificata in strainatate. Astfel, daca in anii de dupa 1990 se pleca, in special, in Serbia, dupa criza din Iugoslavia, destinatia privilegiata au devenit Italia si Spania. In ceea ce priveste migratia externa Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarca printr-un nivel relativ scazut in comparatie cu alte regiuni.

Economia regionala

Regiunea Sud-Vest realiza, in anul 2004, un PIB de 2.443,9 euro/locuitor, (83,33% din media nationala) la care sectorul serviciilor a contribuit cu 48,23%, industria cu 33,75% si agricultura cu 11.62%.

Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii straine directe, regiunea atragand doar 745 milioane euro (reprezentand 3,40% din totalul acestora), ceea ce o situeaza pe pozitia a saptea intre regiunile tarii, investitiile din regiune fiind mai mult concentrate in cateva afaceri mari (ALRO si ALPROM Slatina, LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Aici se manifesta si nesiguranta privind marile privatizari (Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Valcea).

Procesul de restructurare economica a facut ca o mare parte din populatia somera in varsta din mediul urban sa se orienteze catre mediul rural, unde practica o agricultura de subzistenta.

Procentul mare al populatiei rurale si suprafata intinsa a terenurilor arabile, in special in partea sudica a regiunii, fac din agricultura sectorul predominant in economia regionala.

Astfel, numarul in crestere al persoanelor ocupate in agricultura si faramitarea terenurilor in urma reformei privind proprietatea, precum si utilizarea unor tehnologii putin avansate, au condus la o descrestere notabila a productivitatii muncii in acest sector.

Structura si repartizarea activitatilor economice la nivelul regiunii este determinata de resursele naturale, traditia in prelucrarea acestora, facilitatile tehnologice, capital, dar si de sistemul de preturi si de functionarea adecvata a mecanismelor pietei.

Sectorul extractiv (carbune energetic si petrol) constituie inca o componenta importanta in economia regiunii. In judetul Gorj se gasesc cele mai multe intreprinderi cu profil extractiv.

Spectaculoasa crestere a pretului energiei, determina o revigorare a activitatii in domeniu. Dupa 1990, in conditiile unui proces de restructurare a economiei relativ incet si intarziat, intreprinderile cu capital majoritar de stat au devenit necompetitive. Supradimensionarea lor ca numar de salariati a ingreunat procesul de restructurare, neexistand capacitatea necesara de absorbtie a fortei de munca disponibilizate, indeosebi in zonele care au ajuns sa devina aproape complet dependente de un sector industrial.

Din punct de vedere economic si social, cea mai afectata zona este zona miniera a Gorjului, unde dependenta fata de minerit ramane semnificativa. Activitatile de extractia a carbunelui se afla in recesiune, procesul de restructurare miniera incepand doar din 1997. Judetul Olt a fost de asemenea unul dintre judetele unde procesul restructurarii industriale a avut drept consecinta pierderi de locuri de munca. Dar, spre deosebire de judetul Gorj, Oltul este un judet puternic agricol, o mare parte a angajatilor din industrie reorientandu-se catre activitati agricole.

Evolutia negativa din centrele monoindustriale (Bals, Tg. Carbunesti, Rovinari, Motru, etc.) nu a putut fi compensata prin activitatea productiva din unele ramuri recent privatizate.

Trebuie mentionata mobilitatea redusa a fortei de munca datorita in special inexistentei spatiilor de locuit ieftine.

Industria lemnului din zona montana si subcarpatica a inregistrat, in ultimii ani un recul puternic, din cauza reducerii capacitatii de export, urmare a devalorizarii dolarului. Aceasta ramane, in mare parte, tributara unei productii cu valoare adaugata redusa, destinata unor piete putin exigente (tarile nord-africane).

Reteaua IMM este slab structurata si are o volatilitate mare din cauza lipsei unor planuri de afaceri coerente si a sustinerii cu capital si a managementului corespunzator.

Infrastructura

Transport

Regiunea Sud-Vest are o infrastructura de transport relativ bine dezvoltata, teritoriul regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 si E81 si doua din cele trei axe prioritare ale Retelei de transport Trans-European –TEN-T ( formate din coridoarele Pan-europene) care intersecteaza Romania, si anume axa prioritara de transport 7 (format din coridorul IV - Berlin/ Nurenberg-Praga-Budapesta–Constanta–Istambul –Salonic) si axa prioritara de transport 18 – Dunarea ( format din coridorul VII).

Regiunea Sud-Vest dispune de o retea rutiera de 10.460 km (13,19% din totalul national), din care 2043 km sunt drumuri nationale (13% din total drumuri nationale) si 8.437 km drumuri judetene si comunale (12,82% din totalul national). Judetele Gorj si Olt au o infrastructura rutiera relativ bine dezvoltata, judetul Olt aflandu-se pe primul loc in Romania in ceea ce priveste numarul si ponderea kilometrilor de drumuri judetene si comunale modernizate (873 km ceea ce reprezinta 12,88% din totalul drumurilor publice judetene modernizate). In privinta densitatii drumurilor publice la 100 km2 regiunea se situeaza usor peste media nationala (35,8 km/100 km2), cele mai mari densitati inregistrand judetele Gorj (39,3 km/100km2), Mehedinti si Valcea, ambele cu 37,6 km/100km2.