Caracterizarea Procesului de Convergență Economică în Cazul României

INTRODUCERE

Integrarea economică și monetară reprezintă o etapă cheie în integrarea economiilor europene. Aceasta implică coordonarea politicilor economice și fiscale, și o politică monetară comună prin moneda unică. În timp ce toate cele 27 de state membre aparțin uniunii economice, o parte dintre acestea au făcut următorul pas, adoptarea euro ca monedă oficială. Aceste state formează zona euro: Belgia, Olanda, Luxemburg, Austria, Franța, Germania, Portugalia, Spania, Irlanda, Italia, Finlanda (1999), Grecia(2001), Slovenia (2007), Cipru, Malta (2008), Slovacia (2009) și Estonia (2011). Statele membre UE care încă nu au adoptat euro sunt: Bulgaria, Cehia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România și Suedia.

Zona euro cuprinde acele state care au adoptat moneda europeană ca mijloc de schimb. În zilele noastre aceasta numără aproximativ 330 milioane de locuitori și 17 țări, acest număr urmând să crească odată cu urmatoarele state care vor adopta moneda unică.

Atunci când euro a fost introdus pentru prima dată, la 1 ianuarie 1999, ca monedă scripturală, zona euro era compusă din 11 state din cele 15 state membre UE. Dintre țările membre UE care nu au adoptat euro, Danemarca și Marea Britanie au posibilitatea de a alege dacă să se alăture statelor din zona euro prin protocolul anexat Tratatului de la Maastricht. Așadar cele doua state pot trece la euro în viitor daca vor dori. Celelalte state membre UE, care nu aparțin zonei euro, provin din valurile de aderare din 2004 sau 2007 și nu au îndeplinit criteriile de convergență la momentul aderării. Astfel aceste state și-au luat angajamentul de a îndeplini aceste criterii pe viitor pentru a putea adopta moneda unică.

Angajamentul României de a adopta moneda euro în 2015 se menţine până când va intra din nou în discuţie acest aspect, la întâlnirea noului guvern care va fi format după alegerile din 9 Decembrie 2012. Această lucrare se bazează pe procesul de convergenţă în vigoare având ca ţintă adoptarea monedei euro in 2015. Acest angajament reprezintă o ancoră importantă a asigurării consecvenţei în timp a mix-ului de politici macroeconomice şi a reformelor structurale, precum şi pentru promovarea ajustărilor necesare creşterii rezilienţei şi flexibilităţii economiei româneşti.

Adoptarea euro constituie un pas crucial pentru economia unui stat membru, deoarece puterea de decizie în domeniul monetar este transferată Băncii Centrale Europene care acţionează în mod independent prin intermediul unei politici monetare unice pentru întreaga zonă euro.

Continuarea procesului de reforme în special al celui de consolidare fiscală, în baza acordului de finanţare de tip preventiv încheiat cu UE, FMI şi BM este de natură să confere coerenţa politicilor macroeconomice şi financiare, contribuind la consolidarea încrederii investitorilor şi la diminuarea riscului contagiunii de pe alte pieţe. Deşi nu se mai întrevăd măsuri de austeritate de genul celor aplicate în anul 2010, pe partea de cheltuieli se va menţine o abordare prudentă tocmai pentru a consolida trendul sustenabil al finanţelor publice.

Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de ajustarea în continuare a deficitului bugetar, ţintele planificate fiind de 2,8% din PIB în 2012, 2,2% în anul 2013, 1,2% în 2014 şi 0,9% în anul 2015 (cifre conform metodologiei ESA). Cadrul macroeconomic din Programul de Convergenţă ia în considerare perspectivele mediului internaţional şi ale economiei europene din prognozele Comisiei Europene. De asemenea, scenariul macroeconomic propus pentru perioada 2012-2015 este convergent cu estimările Comisiei Europene despre evoluţia economiei româneşti.

2.Situaţia convergenţei economice a României

2.1. Convergenţa nominală

Înlocuirea monedelor naționale cu euro reprezintă o operație complexă care necesită pregătiri deosebite, cum ar fi: retragerea rapidă de pe piață a monedei, afișarea prețurilor corecte în noua monedă, informarea populației cu privire la noua monedă. Toate aceste pregătiri se bazează pe un scenariu pe care statul candidat se îl concepe. Pe baza experiențelor trecute, Comisia Europeană ajută statele care candideaza petru zona euro prin activități de consultanță.

Înainte ca un stat membru UE să adopte moneda unică, este necesar ca acesta să îndeplineasca o serie de criterii economice și legislative. Criteriile de convergență au fost concepute pentru a verifica daca economia statelor este pregătită pentru acest pas crucial și dacă se poate adapta regimului monetar european. Convergența legislativă presupune alinierea legislației statelor, îndeosebi în materie de politică monetară, la directivele Tratatului de la Maastricht.

Conform Tratatului de la Maastricht, cel puțin o dată la doi ani sau la cererea unui stat membru (pentru cazul Danemarcei și al Marii Britanii), Comisia și BCE constată progresul făcut de către statele candidate și publică concluziile în Rapoarte de convergență. Pe baza acestor constatări, Comisia trimite o propunere către Consiliu, care, după ce se consultă cu Parlamentul European, decide dacă statele îndeplinesc condițiile necesare adoptării euro. Dacă decizia este una favorabilă, Consiliul abrogă derogarea (care impiedica statele să adopte euro încă de la aderarea la UE) și pe baza propunerii Comisiei, care s-a consultat cu BCE în prealabil, decide rata de conversie la care moneda națională va fi schimbată pentru moneda unică, aceasta fiind fixată în mod irevocabil.