Cât de nouă este noua economie - evidențe și alegații

Cât de nouă este Noua Economie?

Evidenţe şi alegaţii

Motto: “Vreme trece, vreme vine/ Toate-s vechi şi nouă toate ”

(Mihai Eminescu)

Succesul în economie nu se mai bazează pe aceleaşi fundamente. Pe toată perioada istoriei umanităţii sursa succesului a constat în controlarea resurselor naturale – pămînt, aur sau, mai nou, petrol. Dintr-o dată raspunsul la întrebarea „care este cheia succesului” s-a schimbat radical, aceasta luând forma cunoaşterii. (Thurow 1999)

„Trecerea de la o economie axată pe energie la o economie axată pe cunoaştere devine, pe zi ce trece, o realitate ireversibilă”, remarca Cezar Ivănescu. (Brăilean 2005, 5) A cunoaşte înseamnă a fi; a fi înseamnă şi a cunoaşte, spunea Tiberiu Brăilean. Nu utilitatea validează cunoaşterea, ci cunoaşterea validează utilitatea, deoarece cunoaşterea este valoare în sine. (Brăilean 2005, 12).

I.Stadiul actual al cunoaşterii

1. Noua economie definită în diferite moduri

Încercăm să analizăm diferite definiţii care privesc Noua Economie. Pe baza literaturii de specialitate vom contura cadrul în care s-au format dezbaterile asupra acestui concept şi vom putea extrage trăsăturile-i caracteristice.

Noua economie este considerată “o noţiune în acelaşi timp palpabilă şi amorfă, de cele mai multe ori declarată decât definită.”(Summers, 2001).

Noua Economie reprezintă “progresul tehnologic excepţional înregistrat în ultimele două decenii, o nouă străpungere de tip Schumpeterian-mai cu seamă în tehnologiile noi ale informaţiei, care ar sta la originea perioadei de avânt economic fără precedent în SUA, după al doilea razboi mondial. Noii economii îi este asociată o formulare soră, noua paradigma (the new paradigm), care ar exprima posibilitatea realizării de creştere economică susţinută şi rapidă simultan cu o rata de somaj mică. Astfel, în SUA, deceniul ultim a consemnat o creştere economică neobişnuit de înaltă concomitent cu o cifră a somajului de sub 5 % – în timp ce în Europa occidentală, rata medie a somajului s-a situat la peste 10%. Câtă diferenţă faţă de anii de tristă amintire ai stragflatiei. Să ne amintim cum, acum mai bine de două decenii şi urmând şocului multiplicării preţului petrolului, economia americană cunoscuse o combinaţie de inflaţie cu doua cifre şi o accentuata recesiune economică. Consacrata relaţie între şomaj şi inflaţie, curba Phillips, fusese invalidată evident de realitate, iar gândirea monetaristă se instala tot mai mult în cabinetele făuritorilor de politica economică în lumea occidentală.” (Dăianu 2000).

Are o importanţă deosebită în ceea ce priveşte evoluţia leader-ului economic la nivel mondial, care este SUA: “Noua economie nu este nici atât de extinsă, pe cât pretind entuziaştii săi, dar nici inexistentă, cum arată scepticii. Ea este importantă pentru că, a accelerat schimbările sociale majore în ţările dezvoltate, mai ales în SUA” (Işan 2002).

Conform argumentelor aduse de Daniel Dăianu, Noua Economie se bazează pe următoarele fapte: e-commerce-ul, care a fost reglementat politic în SUA, internetul premite acces rapid la informaţii într-un spatiu mult mai larg şi un timp mult mai scurt. Să ne gândim, de exemplu, la uşurinta cu care se poate comunica direct, indiferent de distanţă, la posibilitatea de a citi presa chiar înainte ca aceasta să fie difuzată fizic. ”Ce deosebire fantastică între a primi clip-uri de ziar prin poştă, la zile sau chiar săptămâni distanţă în timp, şi a citi articole de ziar sau de revistă în cvasi-momentul difuzării lor. Internet-ul este însă numai o parte componentă, chiar dacă, se pare, cel mai important suport tehnologic a ceea ce unii numesc “noua economie” (the new economy) Deceniul ultim pare să fi scos economia americană dintr-un soi de letargie. “Noua revoluţie industrială” (revoluţia informaţiei) nu numai că redesenează harta industrială, dar conduce la creşteri de productivitate remarcabile, la reduceri mari de costuri. Extinderea aplicaţiilor noilor tehnologii ale informaţiei este dovedită de fapte simple dar grăitoare. De exemplu, microprocesorul pe care-l întalnim adesea în felicitări muzicale conţine mai multă putere de calculaţie decât există pe toată planeta la finele celui de-al doilea război mondial. Comerţul electronic a condus la diminuări de preţuri de achiziţie considerabile. Astfel marile edituri de carte (nu numai americane) se află sub concurenţa teribilă exercitată de Amazon.com (reţea de distribuţie de carte ce foloseşte comerţul electronic), oferă preţuri de detaliu mai mici cu până la 20% faţă de achiziţia din magazin.”(Daniel Dăinau, 2000).

Astfel revoluţia informaţiei, numită “noua revoluţie industrială” (Diane Coyle, apud D. Dainu, 2000) la creşteri susţinute ale productivităţii şi la reducerea costurilor. Comerţul electronic a determinat diminuări ale preţurilor de achiziţie.

Noua economie este “acceleraţia de după 1995 a ratei schimbului tehnic în informaţia tehnologică, împreună cu dezvoltarea internetului, care a generat pe de o parte un mare succes, iar pe de altă parte o dezamagire profundă.” (Robert J. Gordon, 2000).

Noua Economie îşi are bazele în economia SUA, fiind focusată pe 4 ingrediente: “noua tehnologie, în special informaţia tehnologică, bariere foarte joase pentru comerţ şi investiţii străine, adaptarea socială a competiţiei acerbe pe toate pieţele, o continuă restrucutrare a firmelor şi a locurilor de muncă, cu intenţia creşterii productivităţii ” (Gary Clyde Hufbauer, Hyun Koo Cho, 2000).