Cuprins
- Introducere 3
- Partea Teoretica 4
- Partea Practica 6
- Concluzii 9
- Bibliografie 10
Extras din proiect
INTRODUCERE
Unul din fenomenele economico-sociale complexe, de mare importanță, cu care statele de astăzi se confruntă și ale cărui consecințe nedorite caută să se limiteze cât mai mult, este evaziunea fiscală.
În țara noastră, democratizarea finanțelor publice a produs o serie de reacții antifiscale, motiv pentru care, este nevoie de o atitudine de eficacitate față de fenomenul evazionist, în ceea ce privește administrarea, identificarea, previzionarea, controlul și valorificarea acestuia, în perspectiva asigurării veniturilor bugetare proiectate.
În majoritatea țărilor, una dintre cauzele problemelor economice este reprezentată de amploarea economiei subterane, prin diferitele moduri de manifestare ale acesteia. În societatea românească, în ultimii ani, aceasta a fost într-o continuă creștere și răspândire, afectând tot mai mult dezvoltarea economiei. În acest context, se evidențiază ca principalele moduri de manifestare ale acesteia: evaziunea fiscală, munca la negru, spălarea de bani și corupția. O monitorizare defectuasă, lipsa transparentei și alte cauze, au condus la creșterea evaziunii fiscale de la un an la altul.
În orice societate, necesitatea fiscalității este pe deplin dovedită, nimic altceva neputând înlocui acest mijloc de finanțare și de susținere a statului. În ultimii ani s-a creat o stare de spirit general legată de conștientizarea implicațiilor bugetare, macroeconomice și sociale ale proliferării evaziunii fiscale. Din păcate, ceea ce se poate face efectiv în acest domeniu este limitarea cât mai mare a consecințelor acestui fenomen, eradicarea sa, fiind practic imposibil de realizat. Efectele negative ale evaziunii fiscale se resimt direct asupra nivelului încasărilor și veniturilor fiscale, conducând, totodată la apariția de distorsiuni în mecanismele pieței și, nu în ultimul rând, contribuind la crearea unor inechități sociale datorate ,,excesului diferite a contribuabililor către acest fenomen. Dacă nu ar fi decât aceste cauze adusede evaziune a fiscală, statul ar trebui să se preocupe sistematic și eficient de preîntâmpinarea și limitarea fenomenului.
Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple - excesivitatea sarcinilor fiscale; insuficiența educației cetățenești și educației fiscale a contribuabililor, precum și excesul de zel al organelor fiscale, predispune uneori la exagerări.
Evaziunea fiscală este influențată de o serie de factori ce acționează într-o mai mare sau mai mică măsură asupra comportamentului fiscal al contribuabililor. De gradul în care acești factori se manifestă depinde adoptarea unor măsuri de prevenire și combatere a acestui fenomen negativ. În rândul acestor factori putem enumera pe cei economici, politici, psihologici, etc.
PARTE TEORETICA
Descoperite sau nu cauzele evaziunii fiscale sunt numeroase. Dintre acestea menționăm:
- mărimea excesivă a sarcinilor fiscale. În comparațiile internaționale, eficiența unui sistem fiscal nu se măsoară atât prin importanța venitului fiscal, cât prin gradul de consimțire la plata impozitelor;
- insuficienta educație a contribuabililor, pe de o parte, și excesul de zel al organelor fiscale, predispuse, uneori, la exagerări, pe de altă parte;
- lipsa unui control eficient, bine organizat, realizat cu personal foarte bine pregătit;
- existența unei legislații defectuoase, care, prin omisiunile ei, permite sustragerea de la plata unor impozite.
Evaziunea fiscală este păgubitoare atât pentru stat, cât și pentru contribuabili. Statul este lipsit de o parte din veniturile pe care ar trebui să le încaseze pentru a-și îndeplini atribuțiile asumate. Efectele negative pentru contribuabili se concretizează în faptul că totalul impozitelor se distribuie pe o masă de venituri mai mică.
Informațiile cele mai certe referitoare la dimensiunile evaziunii și fraudei fiscale sunt oferite de statisticile rezultate din operațiunile de control; aceste informații se limitează la acele cazuri descoperite și sancționate, conform legislației în vigoare, evaziunea și frauda fiscală, indiferent de dimensiunile atinse, au efecte negative asupra economiei și societății, în general, incidențele fiind de natură politică, financiară, economică și socială.
Efectul financiar (singurul cuantificabil în anumite limite) se referă la faptul că este afectat echilibrul bugetar prin generarea de deficite bugetare și de costuri suplimentare aferente împrumuturilor publice.
Sub aspect economic, evaziunea fiscală „legală” sau frauduloasă distorsionează fenomenul concurențial, cu consecințe negative asupra formării prețurilor.
Bibliografie
1. Cornel Lazăr, Mirela Matei, Jean Andrei: Finanțe, Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2007
2. Mihai Nedelescu, Neculae Plăiașu, Cristina Stănescu, Răzvan Șindilaru, Dan Moraru: Finanțe publice și evaziunea fiscală, Editura Economică, București 2006,
3. http://www.scribd.com/doc/54283823/Evaziunea-Fiscala-Si-Posibilitati-de-Combatere-a-Acesteia
4. http://www.scribd.com/doc/54283823/Evaziunea-Fiscala-Si-Posibilitati-de-Combatere-a-Acesteia
5. http://www.scribd.com/doc/54283823/Evaziunea-Fiscala-Si-Posibilitati-de-Combatere-a-Acesteia
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cauzele si consecintele evaziunii fiscale.docx