Cauzele și Metodele de Evaluare ale Economiei Subterane

1. CAUZELE ECONOMIEI SUBTERANE

Definitia propusa la inceputul acestei lucrari pentru economia subterana subliniaza scopul sau, respectiv obtinerea unor venituri necontrolate de stat.

Dezvoltand aceasta tema vom constata ca practic toti contribuabilii ce desfoasoara in mod individual sau organizat o activitate economica, precum si categoriile de salariati din sectorul privat sau public, urmaresc deschis , sau disimulat, sa reduca contributiile pe care le platesc statului sub forma de impozite si taxe.

Aceasta concluzie lasa spatiu amplu pentru dezvoltarea sub aspect psihologic, social si politic, a subiectului.

Printre explicatiile ce pot fi date cu privire la aceasta atitudine a contribuabililor este, fara indoiala, si cea potrivit careia la randul sau statul lasa impresia ca urmareste evolutia activitatii economice in general si a veniturilor realizate de fiecare entitate in special, in primul rand pentru a determina sumele ce i se cuvin sub forma de impozite si taxe.

Sistemul fiscal, al carui rol este de finantare a cheltuielilor publice si de stabilizare macroeconomica, cuprinde “ ansamblul de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o multime de elemente (materie impozabila, cote, subiecti fiscali), intre care se manifesta relatii care apar ca urmare a proiectarii, legiferarii, asezarii si perceperii impozitelor si care sunt gestionate conform legislatiei fiscale, in scopul realizarii obiectivelor sistemului”

Finalitatea sistemului fiscal consta in preluarea la dispozitia statului, prin intermediul prelevarii fiscale, a unei parti din venitul, pe care contribuabilii ce actioneaza in economia reala, il realizeaza, acumuleaza sau consuma, dupa caz.

Suma prelevarilor fiscale sub forma de impozite si taxe raportata la produsul intern brut determina nivelul presiunii fiscale.

In studiul ”The Underground Economy” - The Causes and consequences of this worldwide phenomenon, publicat in anul 1983 de Vito Tanzi , acesta indica drept cauza principala a economiei subterane- nivelul taxelor, subliniind ca la acest rezultat au ajuns anterior si alte studii cu aceeasi tema privind economia Statelor Unite, Marii Britanii si tarilor scandinave. De asemenea Vito Tanzi indica intensitatea reglementarilor restrictiile legislative impuse in unele state , coruptia si birocratia, drept cauze ale economiei subterane.

La randul sau Pierre Pestiean , in lucrarea “L’economie souterraine” indica presiunea fiscala ca principal motiv al fraudei fiscale si pe cale de consecinta a economiei subterane.Pentru explicarea fenomenului autorul francez indica studiul “curbei lui Laffer”.

Analiza recenta intreprinsa de Centrul Roman de Politici Economice, cu tema “Economia subterana in Romania” “puncteaza doua cauze economice fundamentale - ale economiei subterane:- sarcina fiscala si intensitatea reglementarilor” Dar autorii sunt nevoiti sa recunoasca “Totusi merita mentionat ca factorii economici pot explica numai partial economia subterana. Astfel pare necesara o analiza interdisciplinara a cauzelor economiei subterane.Abordarile sociologice, psihologice, culturale pot furniza opinii interesante privind motivele ce determina indivizii sa aleaga economia subterana”

Cele trei lucrari prezentate, analizeaza economia subterana pe parcursul evolutiei sale, astfel daca studiul lui Vito Tanzi a fost realizat in 1983, cel al specialistilor romani este foarte recent, iar lucrarea lui Pierre Pestiean se incadreaza perfect la jumatatea perioadei.

Chiar daca nu evalueaza economia subterana in aceiasi zona, diferentele dintre formele de manifestare a economiei subterane in tarile aflate in tranzitie si cea a statelor occidentale fiind evidente, totusi cele trei studii conduc la aceiasi concluzie, privind rolul important al presiunii fiscale in evolutia economiei subterane.

Analizand acest aspect, precizam ca cele mai multe dintre studiile, documentarele, articolele de presa, etc. care urmaresc identificarea cauzelor economiei subterane, indica cu precadere, rolul determinant al presiunii fiscale alaturi de intensitatea reglementarilor fiscale in evolutia acestui fenomen.

1.1. Nivelul presiunii fiscale

La prima vedere in competitia permanenta dintre stat si contribuabili, primul, a reusit sa-si impuna punctul de vedere deoarece, “ daca in anii 50 ponderea impozitelor in produsul national brut era de maxim 25%, in a doua jumatate a anilor 80 aceasta pondere reprezenta, in majoritatea tarilor dezvoltate ale Europei, intre 35% si 45%”.

Aceasta constatare apartinand lui Richard Goodie ramane valabila si pentru ultimii ani ai secolului XX cand, nivelul impozitelor s-a mentinut in statele europene la aceleasi limite ridicate.

In opinia noastra, “victoria” inregistrata de cei ce impun cresterea nivelului impozitelor,a presiunii fiscale, este formala , deoarece tocmai anii 80 au fost momentul in care existenta economiei subterane a fost constientizata de economisti, fapt ce evidentiaza, rolul jucat de presiunea fiscala in exacerbarea economiei subterane.

Fara a absolutiza aceasta opinie si fara a conferi presiunii fiscale un rol exclusiv in aparitia si dezvoltarea economiei subterane, constatam ca cele circa 20-25 de procente ce reprezinta cresterea fiscalitatii in statele europene in ultimele decenii, au fost in buna masura anihilate de cele circa 12 procente din produsul intern brut al acelorasi tari , cat a reprezentat la sfarsitul deceniului noua, economia subterana in tarile membre OCDE, potrivit revistei “The Economist”, editia din luna august 1993.

Cresterea nivelului impozitelor impune, chiar daca nu in toate cazurile direct proportional, cresterea preturilor. Aceasta masura se amplifica pe parcursul comercial al marfurilor, conform principiului bulgarelui de zapada, lovind in indivizii plasati spre finalul traseului.