Centre de Putere

INTRODUCERE

Conceptul de putere

Esenţa politicii o constituie accesul la putere. Aceasta permite, pe plan intern şi extern, transpunerea în practică a propriilor programe politice, precum şi satisfacerea propriilor interese. Celelate categorii ale ştiintelor politice se definesc prin raportare la conceptul de putere.

Hans J. Morgenthau, cel mai important reprezentant al realismului politic, sustinea ca „prin putere se intelege dominatia unor oameni asupra gândirii şi comportamentului altor oameni”. În definirea relaţională a lui Robert Dahl, puterea desemnează situaţia în care agentul A obţine de la agentul B ceva ce B nu ar fi făcut în lipsa constrângerii exercitate de A. Prin urmare, puterea reprezintă capacitatea de a controla mintea si acţiunile altora, a-i determina sa facă ceea ce doreşti tu, sau ceea ce, altfel, nu ar face.

Puterea politică este o relaţie reciprocă de control între deţinătorii de funcţii publice şi între aceştia şi restul societăţii în ansamblul său. Pentru a înţelege mai bine specificul puterii se impun a fi făcute o serie de distincţii între conceptele de:

- putere şi influenţă – vizibilă cel mai bine în relaţia dintre factorul de decizie şi consilier. Primul are putere asupra celui de-al doilea, în timp ce acesta din urmă are influenţă asupra primului;

- putere şi forţă - când recurgi la forţă (violenţă) înseamnă că abdici de la putere, înţeleasă ca relaţie psihologică, în favoarea forţei, înţeleasă ca relaţie fizică; puterea militară rămâne însă cel mai important atribut al puterii în general. Fără sancţiunea forţei, puterea este lipsită de substanţă;

- putere care poate fi utilizată ( armele convenţionale, de pildă) şi putere care nu poate fi utilizată (armele nucleare, de exemplu, care sunt utilizate prin intermediul ameninţării cu utilizarea); în realitate, avem de-a face cu prezenţa sau absenţa forţei ca ultimă sancţiune a puterii;

- legitimitatea şi nelegitimitatea puterii; în primul primul caz există o justificare morală şi/sau legală, în timp ce în al doilea caz avem de-a face cu puterea/forţa brută.

Relaţiile dintre indivizi, dintre colectivităţi, dintre acestea şi stat, precum şi cele dintre state sunt relaţii întemeiate pe putere. Pe plan internaţional, puterea reprezintă deopotrivă un scop în sine şi un mijloc de atingere a altor obiective. Elementele sale sunt imuabile sau variabile, cuantificabile sau necuantificabile:

- Geografia ( aşezarea, vecinii, relieful, vulnerabilitatea); popoarele din spatii deschise au tins să se extindă până la atingerea unor frontiere naturale (ruşii, prusacii, polonezii, ungurii, etc.); cei care au dispus de frontiere naturale – românii, de pildă - au tins să le apere;

- Resursele naturale ( hrana şi materiile prime); existenţa lor permite susţinerea unei populaţii mai numeroase şi a unei dezvoltări economice mai susţinute; independenţa în acest domeniu se traduce printr-o libertate de mişcare mai mare în plan diplomatic;

- Capacitatea industrială; ea a constituit, mult timp, baza puterii, azi ea fiind reevaluată prin prisma costurilor pe care le implică;

- Pregătirea militară (cu indicatori precum tehnologia militară, calitatea conducerii, precum şi cantitatea şi calitatea forţelor armate);

- Populaţia (mărimea, distribuţia, tendinţele demografice);

- Caracterul naţional (impulsivitatea, flexibilitatea, tactul, răbdarea, sângele rece, fineţea - calităţi care pot amplifica performanţa externă);

- Moralul naţional (element ce tine de calitatea societăţii şi a guvernării, cu implicaţii asupra solidarităţii în plan social);

- Calitatea diplomaţiei (element fundamental ce amplifică sau diminuează puterea unui stat);

- Calitatea guvernării (corelaţia dintre resurse şi eficienţa utilizării lor în raport cu obiectivele propuse; în ce măsura politica exprimă voinţa poporului sau este restricţionată de aceasta; locul şi rolul politicii externe în ansamblul politicii promovate de guvern).

Chiar dacă puterea economică şi cea tehnologică vor fi acelea care vor domina în viitor lumea sau dacă puterea militară îşi va pierde din importanţă, puterea, la modul general, va rămâne un factor determinant în relaţiile internaţionale. Lupta pentru influenţă şi supremaţie va continua pe mapamond, pe plan regional şi/sau global. În funcţie de cât de puternice sunt, statele devin subiecte sau obiecte ale politicii internaţionale. Noţiunile de superputere, putere mondială sau mare putere marchează ierarhia în domeniul puterii