Cercetare de marketing - rețele de socializare

Reţele de socializare ne ocupa tot mai mult timp din viaţă: la fiecare 60 de secunde, două milioane de video-uri sunt vizualizate pe YouTube, 700.000 de mesaje sunt trimise pe Facebook, 175.000 de tweet-uri sunt lansate în eter, iar 2.000 de check-in-uri pe Forsquare spun lumii unde anume ne aflăm. Un minut este suficient pentru "cetăţenii" reţelelor sociale să inunde Internetul cu actualizări şi poze.

Un lucru e clar: social media a preluat controlul lumii. Cât de inteligent ne folosim cele 1.440 de minute pe zi, rămâne o întrebare fără un răspuns concret.

În urmă cu ceva timp am citit un articol care relata faptul că peste jumătate dintre români au conturi pe rețele de socializare. Un alt aspect din acel articol care mi-a atras atenția a fost faptul că din ce în ce mai mulți români își caută un job prin intermediul rețelelor de socializare.

Pornind de la acest articol, am efectuat o cercetare de marketing pentru a afla dacă întradevăr peste jumătate dintre români au conturi pe diverse rețele de socializare; am vrut sa aflu ce segment al populației frecventează mai des rețelele de socializare pentru a-și căuta un loc de muncă și care este frecvența utilizării acestor site-uri cu acest scop.

Această lucrare este structurată pe 5 capitole astfel : primul capitol cuprinde obiectivele și ipotezele cercetării, al doilea capitol cuprinde metodologia cercetării, în al treilea capitol detaliez rezultatele cercetării, iar capitolul patru cuprinde concluzii și propuneri, fiind urmat de capitolul cinci în care regăsim bibliografia.

Capitolul 1. Obiectivele și ipotezele cercetării

Ipoteze generale Ipoteze statistice Obiective

•Mulți dintre candidații

români au profil pe

rețelele de socializare

•Sunt mai multe femei

care își caută job pe

rețelele de socializare

•Tot mai mulți folosesc

social media pentru

găsirea unui job

• H0 : cel mult 50%

dintre candidații români au

profil pe rețelele de socializare

H1 : cel puțin 50% dintre candidații români au profil pe rețelele de socializare

• H0 : cel mult 80% sunt femei care își caută job pe rețelele de socializare

H1 : cel puțin 80% sunt femei care își caută job pe rețelele de socializare

• H0 : cel mult 50% folosesc social media pentru găsirea unui job

H1 : cel puțin 50% folosesc social media pentru găsirea unui job

• Doresc să aflu câți au conturi pe rețelele de socializare

• Mă interesează ce segment al populației predomină pe rețelele de socializare

• Un alt obiectiv ar fi să aflu câți folosesc social media pentru găsirea unui job

Tabelul 1.1. Ipotezele și obiectivele cercetării

Capitolul 2. Metodologia cercetării

Capitolul 2.1. Metoda de cercetare

Metoda folosită este ancheta folosind chestionarul ca tehnică de lucru. Utilitatea chestionarelor este dată de diferite categorii de informații furnizate: ierarhizarea nevoilor, preferințelor, atitudinilor, obiceiurilor de consum sau de cumpărare, motivațiilor consumatorilor și așa mai departe. Tot legat de utilitate, se face referire la persoanele intervievate cărora le pot fi asociate categoriile de informații menționate. Astfel, informațiile referitoare la anumite fenomene sau procese ale pieței sunt circumscrise specificului colectivităților de referință. De exemplu, în cazul populației este posibilă culegerea de informații la nivelul diferitelor segmente constituite în funcție de sex, vârstă, educație, ocupație, zona geografică, mediul de domiciliu, veniturile realizate, structura și mărimea gospodăriei. Aceste date se pot obține mult mai ușor prin intermediul Internetului. Informațiile obținute pe baza chestionarelor sunt de tip cantitativ și calitativ, putând fi detaliate în funcție de anumite criterii, astfel încât să permită o cunoaștere aprofundată a unor aspecte ale pieței care nu pot fi abordate pe baza datelor din surse secundare.

Pentru a obţine rezultate cât mai exacte pentru tema cercetată, am ales ca metodă de eșantionare, eșantionarea aleatoare (probabilistică).Această tehnică de stabilire a eșantionului presupune faptul că fiecare unitate a populaţiei cercetate are o anumită probabilitate de a fi inclusă în eşantion, probabilitate diferită de zero . Dintre variantele eşantionării aleatoare am ales eşantionarea în mai multe faze, considerând că aceasta este cea mai bună pentru tema cercetată, având în vedere faptul că trebuie identificați cei cu vârste de peste 16 ani.