Cercetări privind strategia de dezvoltare a Comunei Denta, județul Timiș

INTRODUCERE

Dezvoltarea agrar-rurală a satului românesc a devenit o realitate şi o necesitate pentru economia naţională. Problematica mediului rural a fost abordată de foarte mulţi cercetători din diverse domenii care au dat soluţii de îmbunătăţire bune sau mai puţin bune pentru problemele din mediul enunţat.

Cercetarea privind dezvoltarea mediului rural este de actualitate deoarece populaţia care

locuieşte în mediul rural se confruntă cu foarte multe probleme care necesită găsirea unor soluţii viabile care să contribuie la îmbunătăţirea consistentă a condiţiilor de viaţă şi a motivării tinerilor de a aprecia şi a promova valorile şi tradiţiile satului.

Lumea rurală este caracterizată de simplitate, perenitate şi forţa adevărului. Spaţiul rural

de astăzi se confruntă cu numeroase dificultăţi. Susţinerea comunităţilor rurale este cu atât mai

importantă cu cât aceasta consolidează voinţa poporului român de a deveni european în întregime.

Agricultura reprezintă un sector predominant al spaţiului rural şi din această cauză sunt

prezentate atât importanţa şi funcţiile agriculturii, integrarea agriculturii ca ramură în economia

naţională, particularităţile organizatorice şi structurale ale agriculturii româneşti în dezvoltarea

spaţiului rural, precum şi managementul strategic al exploataţiilor agricole. Procesul tranziţiei de la economia supercentralizată la economia de piaţă a generat. în agricultura şi dezvoltarea rurală a României, multiple probleme de ordin economic şi social. De aceea, este normal ca preocupările privind identificarea unor soluţii şi metode de rezolvare a acestora să determine intensificarea preocupărilor teoretice şi practice în acest domeniu.

Multe din abordările tradiţionale nu mai sunt adecvate economiei de piaţă şi. în special,

mediului rural, având în vedere noile cerinţele. Astfel se impune o abordare modernă a acestuia, ţinând cont că spaţiul rural deţine o mare varietate de resurse locale a căror valorificare superioară pe baza durabilităţii, conduce la dezvoltarea acestuia.

Dezvoltarea rurală este o strategie care implică extinderea binefacerilor creşterii

economice din mediul rural asupra celor al căror viitor este legat de căutarea mijloacelor de

existenţă, la ţară. Lipsa unei viziuni realiste asupra viitorului satului românesc, asupra noilor ocupații și calificari necesare în procesul de diversificare a activităților – care să pună bazele unei dezvoltări rurale multifuncționale, precum și asupra celor mai eficiente căi de integrare în Uniunea Europeană, devine tot mai acută.

Din analiza structurilor agricole actuale, a economiei rurale cu caracter predominant primar şi a consumului de resurse a populaţiei rurale, se poate concluziona că satul românesc se caracterizează printr-un grad ridicat de sărăcie. Sărăcia accentuată, cu tendinţă de cronicizare, face ca economia rurală să alunece din ce în ce mai mult spre economia naturală de subzistenţă şi să se izoleze de economia de piaţă.

Pe baza studiilor efectuate până în prezent, considerăm că soluţiile de dezvoltare rurală

durabilă trebuie să conţină elemente tehnice, juridice şi financiare concrete de stimulare a dezvoltării complexe şi durabile. Satul, prin economia sa, trebuie scos din economia naturală închisă şi introdus în mediul de afaceri, iar economia rurală trebuie transformată, treptat, din economie de subzistenţă în economie comercială competitivă.

O nouă strategie rurală a României, prin implementarea instrumentelor de dezvoltare rurală, trebuie să ducă, pe termen mediu, la compatibilizarea structurilor rurale româneşti cu cele europene.De asemenea, în spaţiul rural românesc este necesară o infrastructură modernă, corelată cu nevoile actuale ale vieţii de la sate şi cu activitatea economică rurală complexă. Problema dezvoltării rurale durabile este una dintre cele mai complexe ale contemporaneităţii, datorită faptului că, în esenţa sa, presupune realizarea unui echilibru între cerinţa de conservare a spaţiului rural economic, ecologic şi social-cultural de la ţară, pe de o parte, şi tendinţa de „modernizare” a activităţii economice şi a vieţii rurale, pe de altă parte.

Problematica dezvoltării rurale, în esenţa sa, rămâne o chestiune fundamentală de gestiune raţională a resurselor spaţiului rural, de afectare a acestora pentru folosinţe economico-sociale, de habitat şi agrement.

Capitolul 1

Scurt istoric al comunei Denta

Continuitatea vieţii pe teritoriul comunei Denta este atestată încă din cele mai vechi timpuri, aici regăsind importante vestigii arheologice din diferite perioade: pietre de marmură inscripţionate din timpul romanilor, monede şi morminte din perioade străvechi.

Astfel, în hotarul comunei s-au descoperit rămăşiţe de elefans primigenius aparţinând fără îndoială cuartenarului. Pe terenul ce desparte Denta de Partoş, pe un mamelon de pământ a fost semnalată o aşezare neolitică încă de la sfârşitul secolului trecut. De asemenea, pe malul stâng al Bârzavei, în partea de Sud-Vest a comunei, a fost semnalată o altă aşezare, tot din neolitic. O movilă de pământ de la marginea drumului spre Gaiul Mare este probabil un turn, ce poate fi datat la sfârşitul secolului III Î.Hr. Pe timpul stăpânirii marelui Imperiu Roman se presupune că ar fi existat castrul "Potula", iar prin acest centru ar fi trecut unul din drumurile laterale romane care lega Canonia (Vârşâtul) cu Zambara sau Zurubara (Timişoara).

Tot pe teritoriul comunei Denta a fost găsită o monedă emisă de împăratul Augustus la cumpăna dintre sec. I Î.Hr. şi sec. I d.Hr., ce se include în circulaţia monetară caracteristică economiei statului dac.