Cheltuieli publice pentru acțiuni social - culturale

Cheltuieli publice pentru acţiuni social-culturale

1) Structura cheltuielilor publice pentru acţiuni social-culturale este:

- învatamânt;

-cultura, arta, culte si sport;

-sanatate;

-securitate sociala (care cuprinde asigurarile sociale, asistenta sociala, diverse categorii de îndemnizatii si ajutoare, alte cheltuieli).

În România, structura cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale, prezentata în clasificarea indicatorilor privind finantele publice, vizeaza urmatoarele destinatii:

-învatamântul;

-sanatatea;

-cultura, religia, actiuni sportive si de tineret;

-asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii;

-alte cheltuieli social-culturale;

-asigurarile sociale de stat;

-ajutorul de somaj.

Din datele calculate în anul 2000 s-a constatat ca tarile dezvoltate repartizeaza între 23% si 56% din P.I.B. pentru finantarea actiunilor social-culturale si peste jumatate din cheltuielile bugetare sunt destinate actiunilor social-culturale, în timp ce tarile în curs de dezvoltare îndreapta spre aceste destinatii între 1,3% si 15% din P.I.B. iar ponderea cheltuielilor de aceasta natura în totalul cheltuielilor bugetare este mica.

Analiza retrospectiva a cheltuielilor pentru actiuni social-culturale evidentiaza o crestere absoluta si relativa fiind consecinta fireasca a dezvoltarii economice a tarilor respective.

Volumul cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale este influentat si de factorul demografic. Cresterea demografica sustinuta în tarile în curs de dezvoltare, modificarile de structura a populatiei în tarile dezvoltate, înregistrate în special în perioada postbelica, au determinat nu numai extinderea serviciilor sociale si a resurselor necesare, ci si întretinerea unor programe sociale ( ex: de sprijinire a familiilor cu multi copii, a persoanelor defavorizate etc.) sau de extindere a programelor existente asupra unor segmente tot mai mari ale populatiei( cum sunt, de exemplu, asigurarile sociale).

Cheltuielile publice pentru acţiuni social-culturale sunt îndreptate spre realizarea de servicii în mod gratuit, cu plată redusă ori sub formă de transferuri băneşti(alocaţii bugetare, pensii, ajutoare şi alte indemnizaţii). De prestaţiile social-culturale pot beneficia anumite categorii sau grupuri sociale, sau întreaga populaţie.

2) Cheltuielile pentru acţiuni social-culturale îndeplinesc un rol important în plan economic şi social. Astfel, pe seama resurselor alocate de stat se asigură:

- educaţia şi instrucţia copiilor şi tinerilor;

- ridicarea calificării profesionale;

- asistenţa medicală a cetăţenilor;

- influenţarea evoluţiei demografice;

- asigurarea unui sistem de protecţie socială;

- ridicarea nivelului cultural, artistic şi de civilizaţie al membrilor societăţii.

În plan economic, rolul acestor cheltuieli se remarcă în acţiunea lor asupra consumului, în sensul că influenţează cererea de bunuri deconsum şi, pe această cale, stimulează sporirea producţiei.

3) În majoritatea tarilor cu economie de piata, în finantarea cheltuielilor pentru actiuni social-culturale se folosesc urmatoarele surse:

a) fonduri bugetare, care în majoritatea statelor detin o pondere mare în totalul surselor de finantare (ex. în Austria bugetul aloca 50% din resurse pentru acoperirea cheltuielilor social-culturale; în Suedia, contributia bugetului era peste 70%; în Ungaria bugetul acoperea 40% din cheltuielile social-culturale etc.).